Psihologul Ana Niculaeș a declarat pentru e-medicina că, în general, procesul de adaptare a copiilor la grădiniță durează de la șase la nouă săptămâni, însă poate varia de la copil la copil. „De obicei, perioada este mult mai îndelungată decât se așteaptă unii părinți. Iată de ce este important să conștientizeze acest lucru. Procesul de separare, chiar dacă este necesar, este dureros atât pentru copil, cât și pentru părinte, dar poate fi depășit în scurt timp. Copilul trebuie să fie pregătit pentru a merge la grădinița, iar părinții trebuie să-i explice ce tip de activități va face acolo. De exemplu, un copil care colorează acasă cu creioane se va simți confortabil să afle că poate face această activitate și la grădiniță. De asemenea, copilul trebuie să viziteze de câteva ori grădinița, nu doar pentru a face cunoștință cu educatoarea, ci și pentru a tatona teritoriul necunoscut. Părinții trebuie să afle de la educatoare ce face ca să-l oprească pe cel mic din plâns.”
Psihologul mai spune că o mare importanță o are atitudinea părinților față de grădiniță și de cât de repede se adaptează aceștia la noile schimbări. „Cei mici își simt foarte bine părinții. Iată de ce aceștia nu trebuie să fie stresați, îngrijorați, întristați de începerea grădiniței, deoarece panica este împrumutată de copii”, precizează psihologul Ana Niculăeș.
Pentru un proces mai lin de acomodare, specialiștii le îndeamnă pe mame ca, înainte de a-i duce la grădiniță, să le povestească despre asta ca despre o experiență plăcută. Citiți împreună cărți despre grădiniță, povestiți-i despre ce se întâmplă acolo, puteți să vă plimbați pe lângă o grădiniță, astfel încât cel mic să-i vadă pe alți copii jucându-se vesel în curte. Explicați-i din timp de ce este importantă grădinița pentru el și pentru voi, ce este interesant acolo, ce va învăța, ce va mânca, cum va dormi și merge singur la baie etc. Explicați-i și ce se va întâmpla dacă îi va frică sau dor de părinți. Spuneți-i cum puteți fi găsit și dați-i asigurări că veți merge de fiecare dată să-l luați acasă, după program.
Părinții pot sta perioade mici la grădiniță împreună cu micuții, pentru ca aceștia să nu se simtă abandonați. După asta, să caute o formulă optimă pentru lăsatul și luatul de la grădiniță.
Psihologii îi mai sfătuiesc pe părinți să nu trateze cu ușurință refuzul copilului de a merge la grădiniță, pentru că, uneori, acesta poate avea motive întemeiate: unor micuți nu le place mâncarea, alții sunt agresați de colegi, poate nu pot dormi acolo, poate se teme de o educatoare sau îl sperie una dintre jucării. Încercați să îi descifrați plânsul, căutați în joacă motivul real pentru care cel mic nu vrea dimineața să plece de acasă sau de ce a plâns. Copilul trebuie să știe că nevoile lui sunt respectate, că sentimentele lui sunt importante pentru voi, nu presupuneți că plânge doar pentru că e mămos. Uneori chiar sunt probleme serioase. Aveți încredere în copil, vă va ajuta chiar el să găsiți soluția.
Copii se adaptează mai ușor, dacă dezvoltă relații de prietenie cu măcar un coleg de grupă. Discutați cu părinții altor micuți, organizați împreună întâlniri în parc sau în altă parte alături de copii. Un plus de încredere în procesul de adaptare îi poate da copilului și o jucărie care îi este dragă.
Potrivit datelor Direcției generale, tineret și sport a Consiliului Municipal Chișinău, în 2016, în grădinițele din Capitală, vor fi înscriși 7602 de micuți.