Mulți dintre noi adoră ciocolata, iar fără cafeaua de dimineață ziua pare să fie fără spor. O fi oare adevărat sau nu că unele alimente au impact direct asupra stării noastre? Din timpuri străvechi, oamenii considerau că ceea ce mănâncă îi binedispune. Încă din epoca medievală, adepții medicinii tradiționale au folosit plantele pentru a trata atât corpul, cât și mintea. De exemplu, cicoarea și salata verde erau folosite pentru calmare, iar curmalele și boabele de soc îi făceau pe oameni fericiți.
În ultimii ani, oamenii de știință au reușit să înțeleagă mai bine efectul pe care îl au anumite alimente asupra organismului. Cercetările efectuate au demonstrat că unele elemente conținute în diverse produse acționează asupra creierului. Cele care au cel mai mare efect asupra neurotransmițătorilor sunt și cele care ne binedispun.
Teoria este că substanțele nutritive conținute în alimente sunt un fel de precursori ai neurotransmițătorilor. Cantitatea de astfel de precursori în alimentele pe care le consumăm va determina și cantitatea de anumite tipuri de hormoni, care vor fi secretați. Explicația pare simplă, dar complicat e faptul că alimentele pe care le mâncăm conțin mai multe tipuri de nutrienți, iar interacțiunea dintre aceștia joacă un rol important.
Proteinele. Proteinele conținute în alimente sunt divizate în aminoacizi. Unul dintre aminoacizi este tirozina, care provoacă majorarea secreției de dopamină, un hormon foarte important pentru energia din corpul tău, care controlează motricitatea. Alimentele bogate în proteine sunt peștele, carnea, lactatele și ouăle.
Carbohidrații. Sunt foarte buni în eliminarea stresului. Consumul de carbohidrați crește producția de insulină în sânge, care curăță majoritatea aminoacizilor, cu excepția triptofanului. Cel din urmă este transformat în serotonină în creier, cunoscut drept hormonul fericirii. Acesta reduce senzațiile de durere, reglează pofta de mâncare și induce o stare de calm. În cantități mari, serotonina poate provoca somnolență. Studiile au demonstrat că oamenii care țin regim alimentar strict ajung în stări depresive după aproximativ două săptămâni, iar acest lucru este cauzat de scăderea nivelului de serotonină în creier. Alimentele bogate în carbohidrați au rol și de combustibil. Acestea oferă energie și putere organismului, prin reglarea nivelului de glucoză în sânge. Mare atenție însă la faptul că unele alimente bogate în carbohidrați nu sunt cele mai sănătoase, dacă sunt consumate în exces. Este vorba despre cartofi, cereale, pâine, paste, fasole, mazăre etc.
Cafeina. Cafeaua este o băutură care are proprietăți stimulatoare pentru creier. În pofida controverselor despre efectele pozitive și negative, oamenii de știință au demonstrat că este un bun antidrepresiv. În cazul unor forme ușoare de depresii, care nu necesită tratament medicamentos, pot fi ameliorate cu ajutorul consumului de cafea. Studiile efectuate pe termen lung au demonstrat că două cești cu această băutură, consumate zilnic, nu au efect advers asupra sănătății.
Acidul folic. Aceasta este una dintre vitaminele B, care este necesară pentru a nu vă îmbolnăvi de depresie. Deficiența de acid folic scade nivelul de serotonină în creier, iar asta duce la stări depresive. Potrivit cercetătorilor, o doză mică de 200 de micrograme de acid folic este suficientă pentru a preveni această afecțiune. Cantitatea se regăsește într-un pahar de suc natural de portocale. Alte alimente bogate în acid folic sunt avocado, conopida, fasole, semințele de floarea soarelui, migdalele, broccoli, sparanghelul etc.
Seleniul. Acest mineral este esențial pentru creier. Insuficiența de seleniu se resimte prin anxietate, iritabilitate și depresie și se poate transforma în comportament agresiv. Celulele nervoase au nevoie de acest mineral pentru a produce glutation, unul dintre antioxidanții cei mai importanți pentru creier. Printre alimentele bogate în seleniu se numără tonul, nucile, fructele de mare, usturoiul și cerealele.
Ciocolata. Ne binedispune nu doar prin gustul său delicios, dar și prin substanțele psihoactive pe care le conține, printre care andaminide, tiramină, feniletilamină, teobromină și cafeină. Aceste chimicale acționează similar drogurilor precum canabisul sau amfetamina, dar concentrația lor în ciocolată este extrem de mică și, prin urmare, efectul asupra sănătății nu este negativ.
