Este un puternic purificator al aerului urban poluat, absoarbe o cantitate enormă de dioxid de carbon și înlătură particulele de praf și substanțele gazoase, care infectează mediul înconjurător. Toate aceste roluri și proprietăți le au plopii, arbori pe care îi găsim inclusiv pe străzile Chișinăului, dar care, în cel mult 30 de ani, vor dispărea. Și asta deoarece, sunt tăiați și nu mai sunt plantați alții în loc, din cauza pufului produs de aceștia, care provoacă alergii și tot mai mulți nemulțumiți.
În Capitală, plopii au fost plantați în anii ’60 ai secolului trecut. Printre specii se numără plopul piramidal, alb și canadian. Cei mai mulți copaci de acest fel sunt în sectoarele Râşcani şi Botanica. Cantitățile uriașe de semințe pufoase, care sunt alergene și greu de curățat de pe străzi, provin de la plantele de sex feminin. În prezent, ecologiștii moldoveni studiază modalitatea de a diferenția speciile de gen feminin de cele de gen masculin, astfel încât, pe viitor, în pepiniere să fie plantați și tipurile de copaci care nu produc puf.
Până când se va găsi o soluție, acești arbori sunt tăiați. Potrivit șefului Întreprinderii Municipale “Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, Eliferii Haruța, în total, în Capitală sunt doborâți anual până la 3500 de copaci, inclusiv plopi. Date exacte privind numărul de plopi, care au fost tăiați și câți au mai rămas, nu sunt. În locul acestora sunt sădiți specii precum tei, arțar, frasin, salcie și salcâm. ”Chiar dacă înlocuim plopii cu alți arbori, o plantă care să filtreze și să purifice atât de puternic aerul precum plopul nu este. 20 la sută dintre locuitorii Capitalei se plâng din cauza pufului și vor ca acești copaci să fie tăiați, iar restul sunt împotrivă pentru că se gândesc la riscuri”, a precizat șeful Asociației ”Spații Verzi”.
De asemenea, ecologistul Vladimir Garaba a precizat pentru emedicina.md că arborii se taie masiv, iar în locul acestora sunt plantați foarte puțini copaci, fapt ce reprezintă o mare problemă pentru orașele din ce în ce mai aglomerate și mai poluate. ”Suprafața spațiilor verzi s-a micșorat cu până la 15 la sută în ultimii zece ani, iar numărul autovehiculelor a crescut de două ori. Cele mai multe mijloace de transport sunt foarte vechi și degajă noxe în atmosferă. Acest lucru a dus, în această perioadă, la creșterea de două ori a poluării cu ozon. A crescut și nivelul poluării provocate de emisiile de dioxid de carbon. Poluarea din atmosferă se asociază cu multe probleme de sănătate. O parte dintre acestea s-ar rezolva, dacă ar fi plantați mai mulți copaci”, a precizat Vladimir Garaba.
Pe lângă toate astea, plopii au mai multe proprietăţi şi beneficii pentru sănătate. De la aceşti arbori se recoltează, în scop medicinal, mugurii foliari, iar preparatele din aceştia sunt folosiţi în tratarea infecţiilor respiratorii cu tuse, afecţiunilor renale, boli reumatice, hemoroizi, plăgi, arsuri, afecţiuni dermatologice, flatulenţă, diaree, răceală, infecţii urinare şi cistită.
