În noaptea dinspre sâmbătă spre duminică, 25–26 octombrie, ceasurile au fost date înapoi, de la 04:00 la 03:00, iar Republica Moldova și țările din Uniunea Europeană au trecut la ora de iarnă. Astfel, ziua de 26 octombrie devine percepută ca cea mai lungă din an, deși se va întuneca mai devreme seara. Aflați în continuare ce este ora de iarnă, cum influențează rutina zilnică și starea de sănătate și ce sfaturi recomandă specialiștii pentru o adaptare ușoară.
Ora de iarnă reprezintă revenirea la timpul standard, prin mutarea ceasurilor cu o oră înapoi, spre deosebire de ora de vară, când acestea se dau înainte. Scopul principal este de a corela mai bine activitățile zilnice cu lumina naturală, mai redusă în sezonul rece.
Chiar dacă ne bucurăm de o oră în plus de somn, organismul nu se adaptează imediat. În primele zile pot apărea insomnii, treziri frecvente, somn neodihnitor sau oboseală accentuată. Aceste tulburări apar din cauza dereglării ritmului circadian, „ceasul intern” care reglează somnul, energia și dispoziția. Specialiștii numesc această stare „jet lag social”, similară cu efectele călătoriilor prin mai multe fusuri orare.
Trecerea la ora de iarnă nu afectează doar somnul, ci și sănătatea fizică și mentală. Studii arată că în primele zile după schimbare crește riscul de accidente rutiere și de afecțiuni cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral, din cauza oboselii și a lipsei de adaptare. Persoanele sensibile pot resimți anxietate, iritabilitate, stări depresive sau schimbări bruște de dispoziție.
Psihologul Victoria Gonța, citat de ipn.md, menționează că organismul are nevoie de timp pentru adaptare, ceea ce poate provoca iritabilitate, scădere a energiei și perturbarea somnului. Întunericul instalat mai devreme poate amplifica senzația de oboseală și izolare.
Pe de altă parte, ora de iarnă aduce și beneficii. Lumina disponibilă mai devreme dimineața facilitează trezirea naturală, în special la copii. O oră suplimentară de somn sprijină refacerea organismului, iar serile mai lungi pot fi folosite pentru activități liniștite în familie, consolidând rutina de somn.
„Perioada inițială de adaptare poate fi dificilă, dar pe termen lung ora de iarnă susține ritmul biologic natural, mai ales la copii”, afirmă Victoria Gonța.
Cum ne adaptăm mai ușor la ora de iarnă
Ajustați ora de culcare treptat. Începeți cu 10–15 minute mai devreme, cu 3–4 zile înainte de schimbare. Astfel, organismul se adaptează fără șoc. Menținerea unei rutine constante, inclusiv în weekend, ajută la stabilizarea ritmurilor circadiene.
Profitați de lumina naturală. Expunerea la soare dimineața este esențială pentru reglarea ceasului intern. În zilele înnorate sau când lumina este insuficientă, poate fi utilă o lampă care imită răsăritul gradual.
Creați un mediu propice somnului. Dormitorul trebuie să fie întunecat, răcoros și liniștit. Evitați ecranele înainte de culcare. Activități relaxante precum baia caldă, lectura sau exercițiile de respirație semnalează corpului că e timpul de odihnă.
Acordați atenție corpului. Primele zile pot aduce oboseală. Un pui de somn scurt de 20–30 de minute poate fi benefic, dacă nu este luat prea târziu. Mișcarea ușoară, plimbările în aer liber și hidratarea corectă sprijină energia și starea de bine.
Alimentația are un rol esențial
Alimentele bogate în vitamina D, acizi grași Omega-3 și magneziu susțin sistemul nervos și combat oboseala. Fructele și legumele de sezon, somonul, ouăle și nucile sunt aliați importanți în această perioadă.
Lumina rămâne cel mai eficient „tratament” natural: deschiderea perdelelor dimineața, o scurtă plimbare la prânz sau folosirea unei lămpi cu lumină terapeutică ajută organismul să-și restabilească ritmul intern. Astfel, ora de iarnă poate deveni un prilej de reconectare cu propriul corp și ritmul interior, dacă este abordată conștient.
Istoria schimbării orei
Ora de vară a fost implementată oficial în timpul Primului Război Mondial, pentru a economisi cărbune și energie. Motivele din spatele acestei schimbări au variat de-a lungul timpului. Inițial, argumentul principal era eficiența energetică: folosirea mai intensă a luminii naturale pentru a reduce consumul de combustibil și energie. Republica Moldova s-a alăturat acestei practici în 1979, pe atunci fiind parte a Uniunii Sovietice. La nivel mondial, aproximativ 40% dintre țări folosesc sistemul schimbării orei. În ultimele decenii însă, tot mai multe țări au renunțat la acest sistem, considerând că beneficiile sale sunt minime.
Comisia Europeană a propus încă din 2018 renunțarea la schimbarea orei, după o amplă consultare publică în întreaga Europă. Deși majoritatea cetățenilor europeni și instituțiile UE susțin această măsură, decizia finală a rămas blocată, deoarece statele membre nu au reușit să ajungă la un acord comun, fiecare țară având preocupări diferite legate de impactul economic și social al unei astfel de decizii.