O simplă ieșire în parc sau câteva zeci de minute petrecute în soare pot fi suficiente pentru ca un copil să facă insolație în zilele caniculare. Medicii de la Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1 avertizează că organismul celor mici este mult mai vulnerabil la temperaturile extreme decât cel al adulților, iar recunoașterea rapidă a simptomelor poate preveni complicații grave.
Ce este insolația și de ce copiii sunt cei mai expuși
Insolația apare atunci când organismul nu mai reușește să își regleze temperatura, iar aceasta crește excesiv în urma expunerii prelungite la căldură și a deshidratării. Cea mai gravă formă este șocul termic, o urgență medicală în care temperatura corporală poate depăși rapid, în doar 10-15 minute, 40 de grade Celsius, existând riscul afectării organelor vitale, inclusiv a creierului.
„În perioada anului cu temperaturi foarte înalte, organismul copilului este mult mai vulnerabil decât cel al unui adult, iar riscul de a face insolație, epuizare prin căldură sau deshidratare este mult mai mare”, avertizează medicii.
Cum recunoști insolația la copil: semne care nu trebuie ignorate
Specialiștii spun că părinții trebuie să fie atenți la orice modificare a stării copilului în zilele caniculare. Printre principalele semne ale insolației se numără:
- temperatura corporală peste 40 de grade Celsius;
- piele fierbinte;
- dureri de cap;
- greață;
- agitație, neliniște sau comportament neobișnuit;
- iritabilitate, în special la sugari și copiii mici;
- refuzul lichidelor și al alimentației;
- somnolență accentuată sau dificultăți la trezire;
- mai puține scutece ude decât de obicei, semn al deshidratării.
„Este important să recunoaștem aceste semne și să acționăm imediat, pentru că insolația și căldura excesivă pot fi periculoase pentru viața copilului”, subliniază medicii.
Ce trebuie să facă părinții și ce greșeli trebuie evitate
Dacă un copil prezintă semne de supraîncălzire, acesta trebuie mutat imediat într-un loc răcoros și bine aerisit.
Medicii recomandă:
- oferirea lichidelor în cantități mici și repetate, chiar dacă micuțul nu cere apă;
- alăptarea mai frecventă în cazul sugarilor;
- îmbrăcarea copilului în haine lejere, de culoare deschisă, din materiale naturale;
- folosirea unei pălării pentru protecție solară;
- utilizarea cremelor cu factor de protecție solară adecvat vârstei, după vârsta de șase luni;
- oferirea alimentelor bogate în lichide, adaptate vârstei copilului.
Specialiștii atrag atenția că nu este recomandată introducerea copilului în apă cu gheață și nici administrarea de paracetamol sau ibuprofen pentru tratarea insolației, deoarece aceste medicamente nu reduc supraîncălzirea organismului.
Orele de vârf, cele mai periculoase
Medicii recomandă evitarea expunerii la soare și a activităților fizice intense între orele 11:00 și 17:00, atunci când temperaturile și nivelul radiațiilor ultraviolete ating valorile maxime.
O altă regulă esențială este ca niciun copil să nu fie lăsat singur într-un autoturism, nici măcar pentru câteva minute. Într-o mașină parcată în soare, temperatura din interior poate crește cu aproximativ 11 grade Celsius la fiecare 10 minute, transformând habitaclul într-un spațiu extrem de periculos.
Insolația poate afecta și adulții. Cine prezintă cel mai mare risc
Deși copiii sunt cei mai vulnerabili, insolația poate afecta orice persoană expusă la temperaturi ridicate.
Riscul este mai mare în cazul adulților cu vârsta de peste 65 de ani, al persoanelor care suferă de obezitate sau boli cronice, al celor care depun efort fizic intens în căldură, consumă puține lichide sau poartă haine nepotrivite pentru sezon.
Printre factorii favorizanți se numără și consumul de alcool, arsurile solare, febra, precum și administrarea anumitor medicamente, inclusiv unele antihipertensive, antihistaminice sau antipsihotice.
Primele simptome la adulți
La adulți, insolația poate debuta cu simptome aparent ușoare, care însă se pot agrava rapid.
Printre cele mai frecvente manifestări se numără durerile de cap, amețelile, starea generală de rău, greața, setea intensă, crampele musculare, slăbiciunea accentuată, pulsul rapid, transpirațiile abundente, pielea rece și umedă sau chiar apariția „pielii de găină” în ciuda temperaturilor ridicate.
De asemenea, urinările rare sau urina închisă la culoare indică deshidratarea organismului.
În formele severe pot apărea confuzia, tulburările de vorbire, temperatura corporală foarte ridicată, pielea fierbinte și uscată, convulsiile sau pierderea stării de conștiență. Aceste simptome indică o posibilă evoluție spre șoc termic și necesită intervenție medicală de urgență.
Cum poate fi prevenită insolația
Specialiștii recomandă câteva măsuri simple pentru reducerea riscului de insolație:
- consumul suficient de apă pe parcursul zilei;
- evitarea expunerii la soare în intervalul cu temperaturi maxime;
- purtarea hainelor lejere, din materiale naturale și în culori deschise;
- folosirea cremelor cu factor de protecție solară de minimum SPF 30;
- evitarea consumului de alcool și a băuturilor cu un conținut ridicat de cafeină, care favorizează deshidratarea;
- limitarea efortului fizic intens în perioadele foarte calde;
- programarea activităților sportive dimineața sau seara și hidratarea corespunzătoare;
- urmărirea indicelui de confort termic din prognoza meteo.
Ce poți face acasă în cazul unei insolații ușoare
Dacă simptomele sunt ușoare, iar persoana este conștientă, primele măsuri trebuie luate imediat pentru reducerea temperaturii corpului.
Specialiștii recomandă:
- odihnă într-un loc răcoros și bine ventilat;
- schimbarea hainelor cu unele lejere;
- consumul de apă rece sau băuturi cu electroliți, în înghițituri mici și dese;
- aplicarea de comprese umede cu apă rece pe corp;
- un duș sau o baie cu apă răcoroasă;
- utilizarea ventilatorului sau a aerului condiționat pentru răcirea organismului.
Când trebuie solicitat ajutor medical
Este necesară prezentarea de urgență la medic sau apelarea serviciului 112 dacă persoana afectată prezintă vărsături, temperatura corporală foarte ridicată, confuzie, tulburări de vorbire, piele fierbinte și uscată, convulsii, își pierde starea de conștiență sau dacă simptomele se agravează ori persistă mai mult de o oră.
În astfel de situații, tratamentul se efectuează în spital și poate include administrarea de lichide intravenoase pentru rehidratare, metode speciale de răcire a organismului, inclusiv pături de răcire, precum și medicamente pentru prevenirea convulsiilor, atunci când este necesar.
Netratată la timp, insolația poate provoca afectarea organelor vitale și poate deveni fatală. Medicii subliniază că prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Hidratarea corespunzătoare, evitarea expunerii la soare în orele de vârf și recunoașterea rapidă a simptomelor pot preveni complicații grave și pot salva vieți, în special în cazul copiilor și al persoanelor vulnerabile.