Diabetul zaharat este o boală cronică determinată de nivelul crescut de glucoză (zahăr) în sânge, fie pentru că organismul nu produce suficientă insulină, fie pentru că nu o poate folosi eficient. Deși este o problemă globală, datele arată că și Republica Moldova se confruntă cu o creștere rapidă a numărului de pacienți, inclusiv copii, ceea ce este îngrijorător.
În țara noastră, aproximativ 142 de mii de oameni cu diabet se află în evidența medicilor, dintre care 724 sunt copii. În fiecare an, sunt depistate circa 10 mii de cazuri noi. Aceste date au fost prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie.
Diabetul, mai mult decât o valoare crescută a glicemiei
Diabetul nu înseamnă doar un test de sânge cu valori crescute. Este o boală care, netratată sau slab controlată, poate afecta întregul organism: crește riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență renală sau chiar amputarea membrelor. Pe termen lung, speranța de viață poate scădea cu până la 10 ani.
În plus, diagnosticul are un impact emoțional major. Mulți pacienți se confruntă cu anxietate, teamă sau dificultăți legate de schimbarea stilului de viață.
Tipuri de diabet
Termenul „diabet zaharat” acoperă mai multe forme ale bolii, cauzate de mecanisme diferite, chiar dacă rezultatul final, creșterea glicemiei, este același. Cele mai frecvente tipuri sunt:
1. Diabetul zaharat de tip 1 (autoimun)
Reprezintă aproximativ 8% din cazuri și este o boală autoimună: sistemul imunitar atacă celulele pancreatice care produc insulina. Organismul ajunge să producă foarte puțină insulină sau deloc. Fără tratament, hiperglicemia poate duce la cetoacidoză diabetică, o complicație care pune viața în pericol.
Deși poate apărea la orice vârstă, este frecvent diagnosticat în copilărie sau adolescență, cu două vârfuri: între 4–7 ani și 10–14 ani. Apariția lui este influențată de predispoziția genetică și de anumiți factori de mediu, cum ar fi unele infecții virale.
În trecut era numit „diabet juvenil” sau „diabet insulinodependent”.
2. Diabetul zaharat de tip 2 (cu rezistență la insulină)
Este forma cea mai frecventă, reprezentând aproximativ 90% din totalul cazurilor.
Pancreasul produce insulină, însă celulele corpului nu mai răspund adecvat la aceasta, fenomen numit rezistență la insulină. Organismul încearcă să compenseze producând mai multă insulină, dar în timp pancreasul obosește, iar glicemia crește constant.
Deși apare mai des după 45 de ani, diabetul de tip 2 este în creștere și la adulții tineri, adolescenți și chiar copii, pe fondul obezității, sedentarismului și alimentației nesănătoase.
O problemă majoră este că boala poate evolua ani de zile fără simptome, fiind depistată adesea abia când apar complicațiile sau în urma unor analize de rutină.
Tratamentul începe cu schimbări ale stilului de viață – dietă echilibrată, activitate fizică și scădere în greutate. Însă majoritatea pacienților ajung, pe parcursul vieții, să aibă nevoie de medicamente antidiabetice și/sau insulină.
Fără control adecvat, diabetul de tip 2 poate duce la afectarea inimii, rinichilor, ochilor, nervilor și crește riscul de infecții.
Alte forme de diabet
- Diabetul gestațional, care apare doar în sarcină, dar poate afecta atât mama, cât și copilul.
- Diabetul de tip 3 asociat Bolii Alzheimer.
- Diabetul pancreatic sau tip 3c, care apare după afecțiuni ale pancreasului.
- Diabetul de tip 5, asociat malnutriției.
O problemă globală cu impact major
La nivel mondial, peste 830 de milioane de oameni trăiesc cu diabet, iar aproape jumătate nu știu că îl au. În 2024, boala a provocat 3,4 milioane de decese, ceea ce înseamnă că la fiecare 9 secunde o persoană moare din cauza complicațiilor diabetului.
Regiunea europeană a OMS este printre cele mai afectate, cu 74 de milioane de adulți și 300 de mii de copii diagnosticați.
Impactul bolii depășește granițele medicale: aproape 70% dintre persoanele cu diabet sunt în vârstă activă, iar 3 din 4 se confruntă cu anxietate, depresie sau alte tulburări mintale. De aceea, abordarea modernă a diabetului pune accent atât pe sănătatea fizică, cât și pe bunăstarea emoțională.
Obiectivele OMS pentru 2030
Organizația Mondială a Sănătății îndeamnă toate statele să atingă, până în 2030, obiective ambițioase:
- 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate și să aibă un control adecvat al glicemiei și tensiunii arteriale
- 60% dintre adulții cu diabet să primească statine
- toți pacienții cu diabet de tip 1 să aibă acces la tratament de calitate
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la nivel mondial, peste 830 de milioane de oameni suferă de diabet, iar aproape jumătate nu sunt diagnosticați. În 2024, diabetul a provocat 3,4 milioane de decese, adică la fiecare 9 secunde un om a murit din cauzate acestei boli cronice. Regiunea europeană a OMS este printre cele mai afectate, cu peste 74 de milioane de adulți și 300 de mii de copii care trăiesc cu diabet.
Boala are un impact semnificativ nu doar asupra sănătății, ci și asupra vieții profesionale și sociale. Conform Federației Internaționale de Diabet, aproape 70% dintre persoanele cu diabet sunt în vârstă activă, iar 3 din 4 se confruntă cu anxietate, depresie sau alte tulburări mintale, ceea ce subliniază necesitatea unei abordări centrate pe bunăstare, nu doar pe tratament medical.
OMS îndeamnă statele să atingă până în 2030 următoarele obiective: 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate și să aibă un control bun al glicemiei și tensiunii arteriale, 60% dintre adulții cu diabet să primească statine, iar toți pacienții cu diabet tip 1 să aibă acces la tratament de calitate.