În ultimele săptămâni, apariția informațiilor despre un posibil focar de hantavirus la bordul unei nave de croazieră care naviga în Oceanul Atlantic, soldat cu trei decese, a stârnit îngrijorări în mai multe țări. Cu toate acestea, specialiștii în sănătate publică subliniază că riscul de infectare pentru populația generală rămâne scăzut, iar situația este atent monitorizată la nivel internațional. În Republica Moldova nu a fost înregistrat niciun caz confirmat de infecție cu hantavirus la om. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) precizează că situația actuală diferă semnificativ de debutul pandemiei de COVID-19 și că, în prezent, nu există indicii privind începutul unei epidemii.
Debutul cazurilor investigate a fost raportat în perioada 6–28 aprilie 2026. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, ornitologul olandez Leo Schilperoord ar fi fost, cel mai probabil, pacientul zero infectat cu hantavirus la bordul navei MV Hondius. Acesta a murit în timpul croazierei pe Oceanul Atlantic, iar soția sa a decedat două săptămâni mai târziu.
Evoluția clinică a cazurilor a fost caracterizată inițial prin febră și simptome digestive, urmate de agravare rapidă, cu apariția pneumoniei, sindromului de detresă respiratorie acută și, în unele cazuri, a șocului.
În România, în perioada 2023–2026, au fost înregistrate 15 cazuri de infecție cu hantavirus. Totodată, Centrul de Sănătate Publică din Ucraina anunță anual zeci de cazuri de infectare.
ANSP: În Moldova nu există cazuri confirmate
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) anunță că, până în prezent, în Republica Moldova nu au fost confirmate cazuri de infecție cu hantavirus la om.
Instituția precizează că supravegherea epidemiologică este realizată în cadrul sistemului național de monitorizare a bolilor transmisibile, cu evaluarea permanentă a riscurilor epidemiologice. De asemenea, ANSP asigură investigarea de laborator a cazurilor suspecte prin metode specifice de diagnostic.
Specialiștii menționează că, în prezent, riscul pentru populația generală din Europa este considerat redus. Măsurile de prevenire și control aplicate la bordul navei sunt apreciate drept adecvate, iar transmiterea interumană a hantavirusurilor este extrem de rară și limitată doar la anumite tulpini virale, care nu circulă în mod obișnuit în Europa.
Cum se transmite hantavirusul
Specialiștii explică faptul că infecția se transmite, în principal, prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urina, excrementele sau saliva rozătoarelor infectate.
De asemenea, infectarea poate surveni prin contactul secrețiilor contaminate cu mucoasele sau leziunile pielii și, mai rar, prin mușcătura de rozătoare. Virusul poate fi contractat și prin expunerea la praf, suprafețe contaminate sau alimente care au intrat în contact cu excremente de animale.
Pentru reducerea riscului de infectare, specialiștii recomandă evitarea măturării spațiilor unde ar putea exista urme de rozătoare, deoarece acest lucru poate ridica în aer particule contaminate. În schimb, este recomandată curățarea umedă a suprafețelor, folosirea dezinfectanților și purtarea mănușilor de protecție.
Care sunt simptomele bolii
Hantavirusurile sunt împărțite, din punct de vedere epidemiologic, în funcție de regiunea geografică și de tipul de boală pe care îl produc.
Sindromul pulmonar cu hantavirus (HPS)
HPS este o afecțiune severă, care afectează plămânii și poate avea o evoluție gravă.
Simptomele apar, de regulă, la una până la opt săptămâni după contactul cu rozătoare infectate.
Faza inițială este caracterizată prin:
- oboseală accentuată;
- febră;
- dureri musculare, mai ales la nivelul coapselor, șoldurilor și spatelui;
- dureri de cap;
- amețeală;
- frisoane;
- simptome digestive precum greață, vărsături, diaree și dureri abdominale.
Faza avansată poate apărea la aproximativ două săptămâni după debut și include:
- tuse;
- dificultăți de respirație;
- senzație de presiune toracică, cauzată de acumularea de lichid în plămâni.
În unele cazuri, boala poate evolua rapid spre insuficiență respiratorie.
Febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS)
HFRS este o formă severă de boală care afectează rinichii.
Simptomele apar, de obicei, la una-două săptămâni după expunere, însă în cazuri rare pot apărea chiar și după opt săptămâni.
Debutul este brusc și poate include:
- dureri intense de cap;
- dureri lombare și abdominale;
- febră și frisoane;
- greață;
- tulburări de vedere.
Alte semne posibile sunt:
- înroșirea feței;
- inflamația sau roșeața ochilor;
- erupțiile cutanate.
În formele severe pot apărea complicații precum:
- tensiune arterială scăzută;
- șoc acut;
- hemoragii interne;
- insuficiență renală acută;
- acumulare excesivă de lichide în organism.
Datele sunt prezentate de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) și Organizația Mondială a Sănătății (WHO).
Tratament și recuperare
În prezent, nu există un tratament antiviral specific și nici un vaccin disponibil pe scară largă împotriva hantavirusului, motiv pentru care prevenția rămâne esențială.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în formele severe de sindrom pulmonar cu hantavirus, pacienții pot dezvolta dificultăți respiratorii importante. În astfel de situații poate fi necesară ventilația asistată, inclusiv intubația, pentru menținerea aportului de oxigen.
În cazurile de febră hemoragică cu sindrom renal, afectarea rinichilor poate necesita dializă, procedură care ajută la eliminarea toxinelor din sânge și la menținerea echilibrului lichidelor din organism atunci când funcția renală este compromisă.
Specialiștii subliniază însă că intervenția medicală promptă și monitorizarea atentă pot crește semnificativ șansele de recuperare. Recunoașterea timpurie a simptomelor și informarea medicului despre posibila expunere la rozătoare rămân importante pentru stabilirea rapidă a diagnosticului și gestionarea eficientă a bolii.
Recomandările ANSP pentru populație
Pentru reducerea riscului de infectare, populația este îndemnată să respecte măsurile generale de prevenire:
- menținerea curățeniei în locuințe, depozite și spații de lucru;
- evitarea contactului direct cu rozătoarele și excrementele acestora;
- păstrarea alimentelor în condiții sigure;
- evitarea măturării sau aspirării excrementelor uscate de rozătoare;
- umezirea și dezinfectarea suprafețelor contaminate înainte de curățare.
ANSP recomandă persoanelor care revin din regiuni unde au fost raportate cazuri de hantavirus și care prezintă simptome compatibile cu această infecție să se adreseze medicului și să informeze personalul medical despre istoricul recent de călătorie și eventualele expuneri la rozătoare.
OMS transmite că nu există motive de panică și consideră că acest episod poate rămâne limitat dacă sunt respectate măsurile de sănătate publică și dacă autoritățile continuă cooperarea internațională.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că situația actuală diferă considerabil de începutul pandemiei de COVID-19, iar în prezent nu există semnale care să indice apariția unei epidemii extinse.