O treime dintre persoanele care sforăie suferă de sindromul de stop respirator în somn, fără să cunoască acest fapt. Vorbim despre apneea obstructivă în somn, o afecțiune frecventă, dar deseori nerecunoscută atât de pacienți, cât și de medici.
Mulți oameni se plâng că se trezesc obosiți, cu dureri de cap, somnolenți pe parcursul zilei, adorm la birou, în transportul public sau chiar la volan. Capacitatea de concentrare este redusă, memoria pare afectată, iar noaptea sforăitul este întrerupt de pauze respiratorii, însoțite uneori de senzația de sufocare. Mersul frecvent la toaletă în timpul nopții poate fi un alt semn al acestei tulburări. Toate acestea sunt simptome tipice ale apneei obstructive în somn.
Ce este apneea obstructivă în somn
Potrivit medicului Adrian Lupușor de la Centrul de Somnologie al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie din Chișinău, citat de emedicina.md, apneea obstructivă este o patologie rar recunoscută, în pofida impactului semnificativ asupra întregului organism. Nediagnosticată și netratată, poate afecta grav calitatea vieții și poate determina boli cu potențial sever, precum hipertensiunea arterială rezistentă la tratament, infarctul miocardic, aritmiile nocturne, accidentele vasculare cerebrale, creșterea în greutate, prediabetul, diabetul, tulburările de atenție, memorie și concentrare, iritabilitatea, depresia, impotența și chiar moartea subită în somn.
Cum se manifestă apneea
Pacienții fac pauze repetate de respirație în timpul somnului, cu durate între 10 și peste 60 de secunde. Aceste episoade se pot repeta de zeci de ori într-o singură oră, afectând oxigenarea organismului și calitatea somnului.
De ce apare apneea obstructivă
În mod normal, aerul pătrunde în organism prin nas, trece de palatul moale și de limbă, ajunge în laringe, apoi în trahee și plămâni. Nivelul normal de oxigen din sânge se situează între 95% și 98%. La persoanele cu apnee, limba și palatul moale se relaxează excesiv în timpul somnului, îngustând căile respiratorii și generând sforăitul. În somnul profund, limba poate obstrucționa complet căile aeriene, iar nivelul oxigenului scade progresiv. Creierul reacționează printr-un semnal de alarmă, persoana se trezește brusc, își recapătă tonusul muscular, inspiră adânc, iar respirația revine la normal. Acest ciclu se poate repeta de mai multe ori în fiecare oră.
Cine este predispus la apnee
Persoanele cu obezitate reprezintă cel mai mare grup de risc, două treimi dintre pacienți având exces ponderal. Urmează fumătorii, apoi cei cu patologii nazofaringiene, cum ar fi deviațiile de sept. Consumul de alcool și istoricul familial pot crește, de asemenea, riscul de apariție a bolii.
Apneea poate apărea la orice vârstă, însă este mai frecventă la bărbații de vârstă medie cu exces ponderal. Totuși, poate afecta și persoane cu greutate normală care prezintă particularități anatomice, precum amigdale mărite sau o structură particulară a maxilarului.
Prezența celor trei semne (SSS) – sforăit, stop respirator și somnolență diurnă — ar trebui să determine persoana să consulte un medic.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul poate fi stabilit în doar o noapte, în propriul domiciliu, printr-o monitorizare cardiorespiratorie cu un dispozitiv portabil. Acesta înregistrează fluxul de aer, nivelul oxigenului, pulsul și alte valori relevante. Metoda este considerată eficientă și comparabilă cu polisomnografia, fără a avea contraindicații.
A doua zi, medicul poate stabili diagnosticul și gradul de severitate.
Cum se tratează apneea
Tratamentul presupune mai multe etape. Reducerea greutății corporale și renunțarea la fumat sunt primele recomandări. Ulterior, pacientului îi poate fi indicat un dispozitiv de tip CPAP, care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului și reprezintă standardul de aur în tratamentul acestei afecțiuni.
Somnul pierdut nu se recuperează în weekend
Probleme de somn au și persoanele fără apnee. Mulți dorm insuficient în timpul săptămânii și încearcă să recupereze în weekend sau prin somnul de după-amiază. Studiile arată însă că orele de somn pierdute nu se compensează eficient, iar această strategie poate crea o falsă senzație de odihnă.
Privarea de somn afectează funcțiile cognitive și poate agrava tulburările metabolice, inclusiv diabetul și obezitatea. Lipsa odihnei influențează comportamentul alimentar, ducând la preferința pentru carbohidrați și dulciuri. În fazele profunde ale somnului, în special în REM, are loc regenerarea celulară esențială pentru imunitate și funcționarea optimă a organismului.
Cum putem îmbunătăți calitatea somnului
Specialiștii în somnologie, dar și cei din medicina integrativă și preventivă recomandă menținerea unei ore fixe de trezire, expunerea la lumină naturală dimineața, activitate fizică regulată, reducerea stresului și respectarea unui program adecvat al meselor. De asemenea, pot fi utile băile relaxante cu săruri de magneziu, tehnicile de respirație sau meditația înainte de culcare. Ora ideală de culcare nu ar trebui să depășească 22:30.
Tot mai mulți experți subliniază că adevărata „bogăție” constă în grija față de propria sănătate și în calitatea somnului, care rămâne una dintre cele mai importante investiții pentru organism.
