Pentru mulți moldoveni, problemele de inimă încep discret: o oboseală care pare „normală”, respirația mai grea la urcatul scărilor sau nevoia de pauze tot mai dese în activitățile zilnice. De cele mai multe ori, aceste semnale sunt ignorate sau puse pe seama vârstei ori a stresului. În realitate, ele pot ascunde afecțiuni grave, care, netratate la timp, pot deveni fatale. Potrivit datelor oficiale, peste 700 de mii de cetățenia ai Republicii Moldova suferă de maladii cardiovasculare, iar acestea sunt responsabile pentru aproximativ 57% din totalul deceselor. De mai bine de două decenii, bolile de inimă ocupă primul loc în topul cauzelor de mortalitate.
Insuficiența cardiacă, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și hipertensiunea arterială se numără printre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare. În acest context, între 27 aprilie și 3 mai, Asociația de Insuficiență Cardiacă în parteneriat cu Institutul de Cardiologie și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” desfășoară o campanie de informare în cadrul Zilelor Europene ale Insuficienței Cardiace, pentru a încuraja oamenii să meargă la medic înainte ca boala să avanseze.
Ce este insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă este o afecțiune în care inima nu mai are capacitatea de a pompa eficient sângele, ceea ce duce la lipsa de oxigen și nutrienți în organe. De cele mai multe ori, boala apare pe fondul hipertensiunii arteriale, bolii coronariene sau diabetului.
În spatele apariției ei se află, de cele mai multe ori, boli deja cunoscute: hipertensiunea arterială, boala coronariană sau diabetul. De asemenea, problemele valvelor cardiace, malformațiile congenitale, dar și stilul de viață – fumatul, obezitatea și consumul excesiv de alcool, contribuie la deteriorarea progresivă a mușchiului cardiac. În unele cazuri, boala se dezvoltă după un infarct miocardic sau în urma unor infecții virale severe, precum miocardita.
Pentru a înțelege insuficiența cardiacă, medicii explică noțiunea de „fracție de ejecție”. Acesta este procentul de sânge pe care ventriculul stâng (camera principală de pompare a inimii) îl expulzează la fiecare bătaie. O fracție de ejecție normală este de peste 50-55%. Când apare insuficiența ventriculară, această capacitate de pompare scade sau inima devine prea rigidă pentru a se umple corect cu sânge.
Identificarea cauzei trebuie făcută cât mai rapid, pentru a putea fi inițiat un tratament eficient.
Simptomele insuficienței cardiace, adesea ignorate
Boala evoluează lent, iar simptomele sunt trecute ades cu vederea. Printre cele mai frecvente se numără:
- Dispnee (respirație dificilă): Inițial la efort, apoi în repaus sau când stai întins (ortopnee).
- Edeme (umflături): Acumulare de lichid, cel mai adesea la nivelul picioarelor, gleznelor și abdomenului.
- Oboseală și slăbiciune: Senzație constantă de epuizare, deoarece corpul nu primește suficient sânge oxigenat.
- Tusea cardiacă: O tuse persistentă sau șuierătoare, adesea mai rea noaptea sau când stai întins. Tusea de la inimă este cauzată de staza pulmonară (acumularea de lichid în plămâni).
- Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (palpitații).
- Nevoia de a urina frecvent noaptea (nicturie).
- Creștere rapidă în greutate: Din cauza retenției de lichide (1-2 kg în 24-48 de ore).
Medicii avertizează că unul din doi pacienți diagnosticați cu insuficiență cardiacă moare în următorii cinci ani, în multe cazuri din cauza prezentării tardive la medic.
Cazurile sunt în creștere
Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), incidența bolilor cardiovasculare, în anul 2023, a constituit 206,5 cazuri la 10 mii locuitori, fiind în creștere față de anul 2022, când se înregistrau 200,5 cazuri.
Institutul de Cardiologie este instituția cheie la nivel republican ce se ocupă de tratarea bolilor cardio-vasculare. Acesta își are zilnic ușile deschise pentru zeci de moldoveni cu afecțiuni ale sistemului cardio-vascular. Directorul instituției, Vitalie Moscalu, a specificat pentru Agenția de presă „MOLDPRES” că numărul intervențiilor chirurgicale este în creștere de la an la an.
„În anii precedenți, erau efectuate circa 2 000 de intervenții, iar în ultimii doi ani câte 3 000. În timpul epidemiei COVID – 19 s-a înregistrat o stagnare a adresărilor. Lumea nu circula și pacienți erau mai puțini. Persoanele ezitau să vină. Acum, bolnavii deja se adresează cu sechele și consecințe precum insuficiența cardiacă, care este cel mai mare bici la ziua de azi”, a afirmat Vitalie Moscalu.
Cum poate fi prevenită insuficiența cardiacă
Deși populația îmbătrânește, medicii subliniază că insuficiența cardiacă nu este o etapă obligatorie a bătrâneții, ci o boală care poate fi ținută sub control cu tratamentul potrivit. Recomandările sunt simple:
- monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei
- atenție la creșterea bruscă în greutate
- alimentație echilibrată și activitate fizică zilnică
- renunțarea la fumat și alcool
- prezentarea la medic la primele simptome
În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici de familie. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii sunt efectuate gratuit o serie de investigații care identifică și confirmă maladia.
O problemă globală
Bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza numărul unu din lume de invaliditate și decese premature, provocând anual peste 20,5 milioane de decese la nivel global. BCV este un grup de tulburări ale inimii și vaselor de sânge, ce includ: bolile coronariene, bolile cerebro-vasculare, bolile reumatice ale inimii și alte afecțiuni. Cea mai răspândită BCV este hipertensiunea arterială.
În Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, BCV reprezintă circa 42,5% din totalul cazurilor de decese înregistrate anual, ceea ce înseamnă peste 10 mii de decese în fiecare zi.
Atacurile de cord și accidentul vascular cerebral provoacă peste 85% din decesele cauzate de BCV, iar a treia parte dintre acestea se întâmplă prematur, adică până la 70 de ani. Peste 75% dintre decesele cauzate de BCV se întâmplă în țările cu venituri mici și medii.
Conform prognozelor Organizației Mondiale a Sănătății, până în anul 2030, numărul total de decese din cauza bolilor cardiovasculare va atinge cifra de 23 milioane de cazuri anual.