Endometrioza este o afecțiune ginecologică răspândită, dar adesea neidentificată la timp, care afectează un număr considerabil de femei din România. Boala poate provoca dureri persistente, oboseală accentuată și dificultăți în viața socială și profesională. Pentru a susține pacientele diagnosticate, Senatul României a aprobat, la sfârșitul anului 2025, o lege care le oferă dreptul la o zi liberă plătită lunar, ca măsură concretă pentru protecția sănătății și menținerea calității vieții.
Într-un interviu pentru Digi24.ro, citat de emedicina.md, dr. Diana Mihai, medic primar obstetrică-ginecologie, a detaliat mecanismele bolii și etapele esențiale pentru identificarea corectă a acesteia.
Endometrioza reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilității feminine, afectând la nivel global aproximativ 10% (circa 190 de milioane) dintre femeile aflate la vârsta reproductivă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Ce este endometrioza
„Endometrioza este o afecțiune cronică în care țesutul asemănător endometrului, mucoasa uterină, se dezvoltă în afara uterului, pe ovare, trompe uterine, ligamente care susțin uterul, peritoneu, intestin, vezica urinară și, uneori, chiar zone mai îndepărtate ale pelvisului. Acest țesut răspunde lunar hormonilor ciclului menstrual, sângerează microscopic, provocând inflamație și iritarea nervilor din apropiere.
Pe termen lung, organismul reacționează prin formarea de aderențe și fibroză, ceea ce explică progresia bolii și intensificarea durerii atunci când tratamentul nu este corect sau nu este inițiat la timp.”
Diferența dintre durerile cauzate de endometrioză și durerile menstruale obișnuite
Durerile menstruale obișnuite apar, de regulă, timp de una-două zile, sunt tolerabile și se ameliorează, de obicei, cu medicamente ușoare antiinflamatoare. În schimb, în cazul endometriozei, disconfortul debutează adesea cu câteva zile înainte de menstruație, persistă pe întreaga durată a sângerării și, uneori, continuă și după terminarea acesteia.
Durerea provocată de endometrioză poate fi intensă, descrisă ca o senzație de tăiere profundă, arsură acută sau presiune constantă. În formele severe, poate limita semnificativ mobilitatea, afectând desfășurarea activităților cotidiene și capacitatea de muncă.
„Aceasta nu reprezintă o simplă crampă menstruală, ci un semnal al unei afecțiuni care necesită evaluare medicală și tratament adecvat, pentru protejarea sănătății fizice și emoționale”, a explicat pentru Digi24.ro dr. Diana Mihai, medic primar obstetrică-ginecologie, președinte al Societății Române de Estetică Ginecologică (SREG), doctor în științe medicale – specializare FIV.
Care sunt cauzele apariției endometriozei
„Endometrioza este o afecțiune complexă, a cărei cauză exactă nu este încă pe deplin clarificată. Specialiștii o consideră o boală multifactorială, ceea ce înseamnă că nu apare dintr-un singur motiv, ci prin asocierea mai multor factori.
Printre cei mai importanți se numără:
Predispoziția genetică – această afecțiune apare mai frecvent la femeile care au mame, surori sau alte rude apropiate diagnosticate cu această boală. Cu alte cuvinte, există o susceptibilitate moștenită, care crește riscul de apariție, fără ca boala să fie inevitabilă;
Influența hormonilor feminini, în special a estrogenului – endometrioza este o afecțiune estrogen-dependentă. Estrogenul stimulează creșterea țesutului endometrial, iar punctual, acest stimul poate acționa și asupra leziunilor aflate în afara uterului. Important de știut este că problema nu este neapărat „un estrogen mare în analize”, ci un dezechilibru local și o sensibilitate crescută a țesuturilor la acest hormon, asociată frecvent cu un răspuns insuficient la progesteron, hormon cu rol protector;
Inflamația cronică – afecțiunea este însoțită de un proces inflamator persistent în pelvis, care favorizează durerea, formarea de aderențe și progresia bolii în timp;
Menstruația retrogradă – una dintre teoriile acceptate explică boala prin refluxul unei cantități de sânge menstrual prin trompele uterine în cavitatea pelvină. Acest fenomen este frecvent întâlnit și la femei sănătoase, însă doar unele dezvoltă endometrioză, ceea ce arată că acest mecanism singur nu este suficient, ci acționează împreună cu factorii genetici, hormonali și imunologici.
Alți factori de risc importanți care cresc probabilitatea apariției bolii:
Menarha precoce – debutul timpuriu al ciclurilor menstruale crește expunerea la estrogen pe termen lung, facilitând dezvoltarea țesutului endometrial în locații neobișnuite;
Cicluri menstruale scurte – menstruațiile frecvente înseamnă mai multe episoade de inflamație într-un timp scurt și mai puține perioade de refacere pentru organism, ceea ce poate favoriza migrarea celulelor endometriale în afara uterului;
Menstruații abundente și dureroase – fluxul menstrual excesiv poate fi asociat cu refluxul menstruației și migrarea celulelor endometriale în afara uterului.
„Este esențial de subliniat că endometrioza nu este cauzată de o toleranță scăzută la durere și nu reprezintă în niciun fel vina pacientei. Intensitatea simptomelor reflectă complexitatea bolii și necesită evaluare medicală și tratament specializat”, a adăugat sursa Digi24.ro.
Simptome și semne care nu trebuie ignorate
„Endometrioza poate evolua timp îndelungat fără un diagnostic precis, motiv pentru care numeroase paciente se prezintă la medic după ani de suferință. Deși manifestările bolii variază de la o persoană la alta, există câteva simptome frecvente care ar trebui să ridice semne de alarmă și să determine evaluarea medicală.
Cele mai frecvente simptome sunt:
- durerea pelvină cronică;
- menstruații extrem de dureroase;
- durere la contact sexual;
- durere la defecație sau urinare, mai ales în timpul menstruației;
- balonare severă menstruală (numită și „endo belly”);
- infertilitate sau dificultăți de obținere a sarcinii.
Un semnal clar de alarmă este durerea care interferează cu activitățile cotidiene. Dacă programarea sarcinilor zilnice depinde de menstruație, se iau concedii frecvente sau există o teamă constantă legată de următorul ciclu, aceasta nu mai poate fi considerată „normală” și necesită evaluare medicală”, potrivit sursei Digi24.ro.
Cu ce afecțiuni poate fi confundată endometrioza
„Simptomele endometriozei sunt adesea nespecifice și pot fi confundate cu alte afecțiuni, motiv pentru care multe femei sunt tratate ani la rând pentru probleme diferite înainte de a primi diagnosticul corect. În practică, boala poate semăna cu:
- sindromul de colon iritabil, manifestat prin dureri abdominale recurente, balonare și disconfort digestiv accentuat în perioada menstruației;
- infecțiile urinare recurente, atunci când apar dureri la urinare sau senzație de presiune pelvină;
- adenomioza, o afecțiune înrudită, care determină menstruații dureroase și abundente;
- chisturile ovariene, mai ales în formele cu durere pelvină persistentă;
- afecțiuni urologice sau musculo-scheletale, când durerea este profundă, iradiată sau localizată lombar.
Tocmai din acest motiv, diagnosticul corect al endometriozei necesită experiență medicală, investigații adecvate și o abordare integrativă, care să țină cont de istoricul complet al simptomelor, nu doar de o ecografie efectuată rapid”, a adăugat medicul specialist în obstetrică-ginecologie.
Ce investigații sunt necesare pentru un diagnostic corect
„Endometrioza nu poate fi exclusă doar pe baza unei ecografii standard. Un rezultat aparent „normal” nu garantează absența bolii, mai ales în formele profunde sau incipiente, motiv pentru care stabilirea diagnosticului implică o evaluare atentă și realizată etapizat.
Procesul de diagnostic începe întotdeauna cu:
- anamneza detaliată, în care istoricul durerii joacă un rol esențial: momentul apariției, durata, intensitatea și legătura cu ciclul menstrual;
- consult ginecologic specializat, realizat de un medic familiarizat cu semnele clinice ale endometriozei;
- ecografia transvaginală, efectuată de un medic cu experiență în diagnosticarea endometriozei, capabil să identifice leziuni subtile sau forme profunde ale bolii.
Pentru o evaluare precisă, în anumite situații este necesar:
- un RMN pelvin cu protocol specific pentru endometrioză reprezintă o investigație avansată, care poate include instilarea de gel intravaginal și intrarectal. Această metodă oferă informații detaliate despre extinderea leziunilor și implicarea organelor învecinate.
Este important de subliniat că RMN-ul sau CT-ul realizate fără un protocol dedicat detectează endometrioza în puține cazuri și pot oferi rezultate fals liniștitoare. Deși laparoscopia cu biopsie rămâne standardul de certitudine diagnostică, aceasta nu reprezintă primul pas în evaluare și nu este necesară pentru toate pacientele.
Intervenția chirurgicală trebuie recomandată cu prudență, iar specialiștii sugerează efectuarea unei singure operații laparoscopice bine planificate, evitând procedurile repetate sau laparoscopia realizată exclusiv în scop diagnostic”, a mai precizat sursa Digi24.ro.
Cum se tratează endometrioza
Tratamentul endometriozei este personalizat, adaptat nevoilor fiecărei paciente, și poate include mai multe abordări:
- terapie hormonală – ajustată profilului hormonal și simptomelor pacientei;
- tratament antiinflamator și analgezic – pentru controlul durerii și reducerea inflamației;
- intervenție chirurgicală minim invazivă – în formele severe, prin laparoscopie sau chirurgie robotică, pentru îndepărtarea leziunilor;
- măsuri adjuvante pentru susținerea calității vieții – includ modificări ale stilului de viață, cum ar fi alimentația antiinflamatoare, evitarea cărnii roșii, glutenului, lactatelor și zahărului.
Zi liberă plătită pentru angajatele diagnosticate cu endometrioză
La finalul anului 2025, Senatul a adoptat proiectul care introduce o zi liberă plătită pe lună pentru femeile diagnosticate cu endometrioză.
Astfel, la articolul 152 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„Femeile diagnosticate cu endometrioză, confirmată medical ca boală cronică potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, beneficiază lunar de până la o zi liberă plătită, la cerere, în perioada menstruației, în baza recomandării medicului specialist.
Aceste zile se consideră vechime în muncă și se suportă din fondul de salarii al angajatorului, urmând ca angajatorul să fie compensat parțial din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în condițiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.”
(Sursa: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53/2003)