Reforma medicinii de familie, discutată la Ministerul Sănătății

Practica privată a medicului de familie nu va putea fi aplicată în Republica Moldova în următorii ani. La această concluzie au ajuns medicii de familie și președinții consiliilor raionale, întruniți la Ministerul Sănătății. Reforma este aplicată în mai multe state europene și constă în contractarea individuală a medicilor de familie de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Adepții acestei practici consideră că medicii de familie vor fi mai responsabil față de pacienți, iar banii publici vor fi gestionați mai eficient. Propunerea de a discuta și a analiza posibilitatea creării cabinetelor private ale medicilor de familie în Republica Moldova a fost lansată de premierul Pavel Filip.

Medicii susțin că nu sunt pregătiți să încheie contracte individuale cu CNAM. Ei invocă insuficiența specialiștilor, în special în localitățile rurale, dar și lipsa abilităților manageriale, necesare pentru a gestiona un cabinet privat de medicină de familie. Totodată, sistemul de medicină primară existent permite asigurarea uniformă a localităților cu specialiști. În cazul noii practici însă, există riscul ca medicii de familie să nu facă față tuturor solicitărilor. Ca urmare, oamenii din localitățile mai mici sau amplasate la o distanță mai mare de raion să nu poată beneficia de asistență medicală primară.

„Modelul contractării directe a medicului de familie este bun în condiții ideale. Asta înseamnă să avem suficienți medici de familie, să avem spațiu și condiții adecvate de prestare a serviciilor medicale. De asemenea, este necesar ca medicii de familie să fie instruiți cum să gestioneze corect un cabinet al medicului de familie”, a spus medicul de familie Svetlana Rusu.

Președinții consiliilor raionale au evocat, în detrimentul reformei, experiența centrelor de sănătate autonome, create în localitățile mici. În multe cazuri, sarcinile manageriale au fost o povară pentru conducătorii acestor instituții. În consecință, ei nu au reușit să ofere asistență medicală calitativă pacienților. Un exemplu este raionul Rezina, unde centrele de sănătate autonome au fost reorganizate într-un centru al medicilor de familie, din cauza activității ineficiente.

„În raionul Cantemir doar trei medici de familie deservesc peste 60 de mii de locuitori. Avem patru centre de sănătate autonome. Distanța dintre acestea și unele localități este de 60 de kilometri. Dați-ne vreo 15 medici și nu avem nimic împotriva reformei”,  a afirmat președintele raionului Criuleni, Andrei Ciobanu.

„Avem cinci centre de sănătate autonome. Nici până acum nu putem face ordine acolo. Argumentul în favoarea reorganizării centrului medicilor de familie în centre de sănătate autonome a fost că banii vor fi  gestionați mai bine. Nu s-a întâmplat acest lucru. Vrem să investim acum vreo zece milioane de lei în aceste centre. Ce facem cu investițiile respective ulterior, după ce va fi instituită practica privată a medicului de familie”, s-a întrebat Iurie Andriuța, președintele raionului Criuleni.

Unii deputați, prezenți la ședință, au remarcat că reforma nu este oportună în condițiile în care doctorii refuză să activeze în localitățile rurale. Pe de alată parte, sunt necesare surse financiare suplimentare pentru a dota cu echipamente de diagnostic cabinetele medicilor de familie. O altă problemă, care trebuie soluționată, este lansarea sistemului informațional unic în instituțiile medicale publice.

„Reforma ar putea avea succes, dacă sistemul de sănătate publică ar funcționa. Propun să aplicăm această practică în câteva raioane pilot. După care să analizăm reușitele și eșecurile. Când vom avea rezultatele, care ne vor oferi un tablou amplu despre avantajele reformei, atunci putem reveni la subiect. Acum nu avem bani, nu avem medici, în schimb avem mulți bolnavi”, a menționat deputatul Vladimir Hotineanu.

„Salut intenția Guvernului de a eficientiza sistemul de medicină primară. Dar asta înseamnă că trebuie să ne pregătim pentru investiții mari. Ar fi o mare greșeală să preluăm un model care a avut succes în altă țară și să-l aplicăm la noi, fără a ține cont de situația reală. Iar situația reală este gravă: avem o populație îmbătrânită, avem mulți bolnavi, avem insuficienți medici”, a notat deputatul Oxana Domenti.

Reforma va fi discutată în continuare în cadrul grupurilor de lucru, care vor fi organizate de Ministerul Sănătății pe parcursul lunii februarie.

Potrivit statisticilor, în Republica Moldova sunt 1700 de medici de familie, dintre care doar 741 activează în localitățile rurale. Vârsta medie a unui specialist din domeniul asistenței medicale primare este de 53 de ani.