Axa intestin-creier continuă să atragă interesul cercetătorilor. Un studiu publicat recent în revista Nature Communications sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența microbiomul intestinal și anumite funcții cognitive. Rezultatele indică faptul că, în timp ce cafeaua decofeinizată ar putea contribui la îmbunătățirea memoriei, cea cu cofeină ar putea reduce anxietatea și crește vigilența.
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, iar efectele sale asupra digestiei și stării psihice sunt intens studiate. Deși beneficiile sale sunt analizate de mai mult timp, mecanismele biologice prin care aceasta influențează organismul nu sunt încă pe deplin înțelese.
Cercetători de la APC Microbiome Ireland au analizat pentru prima dată în detaliu modul în care cafeaua influențează axa intestin-creier, sistemul de comunicare în ambele direcții dintre microbiomul intestinal și creier. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications și susținut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC).
Cum au fost analizați participanții la studiu
În cadrul cercetării, oamenii de știință au evaluat efectele cafelei asupra microbiotei intestinale, metabolismului și unor parametri psihologici.
Studiul a inclus 31 de persoane care consumau cafea și 31 de persoane care nu consumau această băutură. Participanții au fost evaluați psihologic și au completat jurnale privind consumul de cofeină și alimentația.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de scaun și urină pentru a urmări modificările microbiomului intestinal și schimbările raportate privind dispoziția și stresul.
Consumatorii de cafea au fost definiți ca persoane care beau regulat între trei și cinci cești pe zi, cantitate considerată sigură și moderată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Ce s-a întâmplat după întreruperea consumului de cafea
Ulterior, participanții au întrerupt consumul de cafea timp de două săptămâni, perioadă în care au continuat evaluările psihologice și recoltarea probelor biologice. În acest interval, consumatorii obișnuiți de cafea au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliților intestinali comparativ cu persoanele care nu consumau cafea.
După această etapă, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfășurat în orb. Jumătate dintre participanți au primit cafea decofeinizată, iar ceilalți cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate, ceea ce sugerează că efectele asupra stării de spirit nu depind exclusiv de cofeină.
Cercetătorii au observat niveluri mai ridicate ale unor bacterii intestinale, inclusiv Eggertella sp și Cryptobacterium curtum, la persoanele care consumau cafea comparativ cu cele care nu consumau. Potrivit autorilor, Eggertella sp ar putea susține producția de acizi gastrici și intestinali, iar Cryptobacterium curtum este implicată în sinteza acizilor biliari.
Aceste procese pot contribui la eliminarea bacteriilor intestinale dăunătoare și la reducerea infecțiilor gastrice. De asemenea, au fost identificate niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate anterior cu stări emoționale pozitive la femei.
Cafeaua decofeinizată, asociată cu îmbunătățirea memoriei
Îmbunătățiri clare ale învățării și memoriei au fost observate doar la participanții care au consumat cafea decofeinizată. Autorii studiului consideră că aceste efecte ar putea fi legate de alte substanțe din cafea, precum polifenolii, și nu de cofeină.
În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietății și cu creșterea vigilenței și atenției. Cercetătorii au observat, de asemenea, markeri asociați cu un risc inflamator mai redus.
„Interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut foarte mult. Relația dintre sănătatea digestivă și cea psihică este tot mai bine înțeleasă, însă mecanismele prin care cafeaua influențează această axă intestin-creier au rămas neclare”, a declarat profesorul John Cryan, autor coordonator al studiului și investigator principal la APC Microbiome Ireland, din cadrul University College Cork.
Potrivit cercetătorului, cafeaua poate modifica activitatea colectivă a microorganismelor intestinale și metaboliții utilizați de acestea. El a precizat că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența sănătatea prin mecanisme diferite, dar complementare.
Autorii studiului subliniază însă că rezultatele trebuie confirmate prin cercetări mai ample.