De-a lungul istoriei, oamenii nu au avut întotdeauna hrană disponibilă în permanență, ci depindeau de ceea ce vânau sau culegeau. Existau perioade în care nu aveau acces la alimente, iar organismul uman s-a adaptat în timp să funcționeze normal chiar și cu pauze mai lungi între mese. Aceste mecanisme naturale permit corpului să gestioneze lipsa temporară de hrană fără efecte negative semnificative.
Prin definiție, postul reprezintă abstinența voluntară de la alimentație pentru o perioadă determinată. Chiar și somnul nocturn poate fi considerat o formă de post. Postul intermitent nu este o dietă în sensul clasic, ci un stil de viață alimentar care alternează perioadele de post cu cele de alimentație normală. Spre deosebire de regimurile restrictive, acest tip de post este mai ușor de urmat și poate aduce beneficii importante organismului, atunci când este practicat corect.
Despre avantajele și precauțiile pe care le implică postul intermitent vorbește Inna Sîrbu, coach și specialist în știința vitaminelor, mineralelor și nutrienților, care își urmează studiile în domeniul medicinii integrative și preventive, în cadrul Institutului Internațional de Medicină Funcțională și Integrativă (IIMFI), fondat de Natalia Zubareva.
„Postul intermitent nu înseamnă înfometare, ci o pauză conștientă care ajută corpul să se refacă, să ardă mai eficient grăsimile și să funcționeze mai echilibrat. Este o alternanță controlată între perioadele de post și cele de alimentație normală, echilibrată, fără restricții severe. De exemplu, dacă luați cina la ora 19:00 și următoarea masă la 9:00 dimineața, înseamnă că ați ținut 14 ore de post intermitent. Beneficiile sunt surprinzătoare dacă nu se consumă alimente timp de 16 până la 72 de ore”, explică Inna Sîrbu.
Ajută la scăderea în greutate și echilibrarea metabolismului
Zilele sau orele de post pot fi provocatoare la început, însă organismul se adaptează treptat. Când nu primește constant alimente, corpul activează o serie de mecanisme metabolice prin care folosește rezervele de grăsime pentru energie. Nivelul de insulină scade, hormonii implicați în arderea grăsimilor cresc, iar markerii inflamației, proces implicat în majoritatea bolilor cronice, se reduc.
Această îmbunătățire a funcționării organismului contribuie la scăderea riscului de apariție a bolilor canceroase, degenerative sau neurodegenerative, inclusiv a bolii Alzheimer.
Cea mai mare greșeală pentru un om sănătos este să mănânce seara. Tot ce se consumă la ore târzii se depune pe abdomen, formând grăsime viscerală, extrem de toxică pentru organism.
Numărul kilogramelor pierdute depinde de varianta de post aleasă, de durata acesteia și de tipul alimentelor consumate în intervalele fără restricții.
„După 13–14 ore de pauză alimentară, scade nivelul de zahăr din sânge, se activează hormonul creșterii, iar organismul are timp să repare țesuturile. După 16 ore, celulele încep procesul de autofagie, o curățenie internă, iar după 24 de ore, intestinul se regenerează și contribuie la echilibrul hormonal. După 36–48 de ore, corpul intră în regim de ardere a grăsimilor, crește claritatea mentală și buna dispoziție datorită eliberării dopaminei. Iar după 72 de ore, sistemul imunitar se reînnoiește natural”, afirmă Inna Sîrbu.
Pe termen lung, aceste mecanisme pot contribui la reducerea riscului de boli cronice, metabolice, degenerative sau cardiovasculare.
Alte beneficii demonstrate
Protejează inima
Postul intermitent reduce colesterolul „rău” (LDL) și inflamațiile din organism, contribuind la menținerea sănătății vaselor de sânge.
Scade riscul de diabet
Pauzele alimentare ajută corpul să folosească mai eficient zahărul din sânge, reglează sensibilitatea la insulină și mențin glicemia în limite normale.
Îmbunătățește funcția cerebrală
Prin reducerea stresului oxidativ și a inflamațiilor, creierul beneficiază de o mai bună oxigenare și claritate mentală, crescând totodată nivelul de energie și echilibrul emoțional.
Stimulează regenerarea celulară
În timpul postului, celulele intră într-un proces numit autofagie, prin care se curăță de reziduuri și se repară singure, un proces de „curățenie internă” care contribuie la vitalitate și bunăstare generală.
Poate încetini îmbătrânirea
Prin reducerea inflamațiilor și stimularea regenerării celulare, pielea, energia și starea generală de sănătate se pot îmbunătăți vizibil.
Cum să vă pregătiți pentru post
Cu 2–3 zile înainte de a începe, este recomandat să adoptați o alimentație echilibrată: mese regulate, porții moderate, mai multe legume și proteine ușoare. Evitați zahărul, alcoolul, alimentele procesate și mesele târzii. Hidratarea este esențială, consumați apă, ceaiuri simple și reduceți treptat consumul de cafea, dacă acesta este ridicat.
Cum să începeți
Începeți cu o fereastră de post de 12 ore (de exemplu, cină la ora 19:00 și mic dejun la 7:00). După câteva zile, puteți extinde intervalul la 14–16 ore, în funcție de reacția organismului. Nu forțați adaptarea și observați semnalele corpului -somnul, energia și starea de spirit sunt cei mai buni indicatori.
Recomandări în timpul postului
Rămâneți activ(ă), dar evitați efortul intens în primele ore ale dimineții. Puteți consuma apă, ceai sau cafea neîndulcită. Dacă apar oboseală sau amețeli, rupeți postul cu o masă ușoară. Postul intermitent nu este o competiție, ci o formă de grijă față de propriul corp.
Dezavantaje și precauții
Gestionarea senzației de foame este cel mai frecvent dezavantaj, mai ales la început. Alte reacții pot include oboseală, dureri de cap moderate, constipație sau balonare, adesea cauzate de un aport insuficient de lichide. Senzația de foame poate provoca și o stare psihică inconfortabilă, precum și respirație neplăcută, ca urmare a modificărilor metabolice temporare. Aceste neplăceri sunt, de regulă, mai intense în primele zile și se reduc sau dispar complet pe măsură ce organismul se adaptează la noul ritm alimentar.
Cui nu i se recomandă postul intermitent
Postul intermitent nu este recomandat persoanelor sub 18 ani, femeilor însărcinate sau care alăptează, celor care depun efort fizic intens, precum și persoanelor cu boli cronice, tulburări hormonale, depresie, demență, imunodeficiență sau afecțiuni infecțioase.
Înainte de a începe, este obligatoriu să consultați medicul, mai ales dacă urmați tratamente sau aveți afecțiuni preexistente. Recomandările unui medic nutriționist sau dietetician sunt esențiale pentru a obține rezultate sigure și durabile.
„Un mod sănătos de viață nu înseamnă doar motivație și reguli generale, ci a devenit o știință. Acest drum nu se parcurge într-o zi, nici după o postare și nici într-o lună. Nu există o rețetă universală. Totul trebuie abordat cu grijă, răbdare și consecvență”, concluzionează Inna Sîrbu, coach și specialist în știința vitaminelor, mineralelor și nutrienților.
