Liliana Domente, directoarea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din Capitală, a fost eliberată din funcție pentru management defectuos, gestionare proastă a bugetului instituției, dar și pentru faptul că nu a informat la timp Ministerul Sănătății despre cazurile de îmbolnăviri și decese provocate de tuberculoză, în special în rândul copiilor, înregistrate în 2016. Decizia de concediere a fost luată în 31 martie de Ministerul Sănătății, după audierea raportului comisiei pentru evaluarea activității serviciului de ftiziopneumologie.
Conform unui ordin emis încă în 2005, Institutul de Ftiziopneumologie trebuie să raporteze Ministerului Sănătății cazurile de îmbolnăviri de tuberculoză și decese în decurs de 30 de zile. Ministerul a fost înștiințat însă despre moartea unor copii din 2016, abia în 23 februarie 2017. Mai mult, cazurile de deces au fost examinate și elucidate cu întârziere, mai exact în data de 9 ianuarie 2017, de fostul coordonator al Programului Național de Control al Tuberculozei, Ana Ciobanu, fapt care contravine actelor MS.
Ca urmare a acestor nereguli, în 1 martie 2017 a fost creat un grup de lucru, care a examinat fiecare caz de deces în parte. Investigația a scos la iveală faptul că anul trecut au murit cinci copii de TBC, inclusiv unul din stânga Nistrului. Asta în timp ce Institutul de Ftiziopneumologie a raportat Ministerului Sănătății despre moartea a doar trei copii.
În plus, Ana Ciobanu, care a activat în funcția de coordonator al Programului Național de Control al Tuberculozei din 2012 până în februarie 2017, nu a colaborat eficient cu medicii de familie și ftiziopneumologii din raioane, responsabili de diagnosticarea maladiei, și nu a monitorizat măsurile întreprinse de către aceștia pentru prevenirea bolii, complicațiilor și deceselor. Prin urmare, pentru toate astea, medicul Ana Ciobanu, care a lipsit de la ședința de astăzi de la minister, a fost sancționată administrativ.
De asemenea, Institutul de Ftiziopneumologie nu a inclus, periodic, cazurile noi de îmbolnăviri și decese în sistemul online de colectare și analize a datelor despre tuberculoză SIMETB. Instituția nu a făcut publice nici rezultatele acțiunilor prevăzute în Programul Național de Control al Tuberculozei. Doar pe pagina Centrului Național de Management în Sănătate există un singur raport cu privire la tuberculoză, elaborat în baza datelor furnizate de SIMETB. Documentul prezintă informații succinte referitoare la situația din 2015. Situația pentru anii 2011, 2012 și 2016 este prezentată doar parțial. Prin urmare, instituțiile responsabile de monitorizarea tuberculozei și întreprinderea măsurilor pentru combaterea maladiei nu au acces la informații complete și veridice.
Abaterile comise de conducerea Institutului de Ftiziopneumologie nu se opresc aici. Multe dintre acestea au ieșit la iveală în 28 iunie 2016, în cadrul ședinței Colegiului ministerului Sănătății.
În consecință, ministerul a solicitat directoarei instituției, Liliana Domente, și coordonatorului Programului Național de Control al Tuberculozei din acea perioadă, Ana Ciobanu, să propună în decurs de o lună măsuri menite să reducă rata de depistare tardivă a tuberculozei și a spitalizărilor nejustificate. De asemenea, s-a cerut o colaborare mai eficientă cu medicii de familie și o planificare a stocului de medicamente și produselor parafarmaceutice, precum și o mai mare transparență managerială. Până în prezent, nu a fost întreprinsă nicio măsură.
De asemenea, Comisia pentru evaluarea activității serviciului de ftiziopneumologie a constatat, în urma examinării raportului Inspectoratului Farmaceutic, că în depozitul farmaceutic al Institutului de Ftiziopneumologie sunt unele titluri de medicamente, care sunt în cantități insuficiente, în timp ce alte preparate ajung pentru o perioadă de șapte ani. În același timp, au fost depistate stocuri mai mari de medicamente față de anii precedenți, însă documentele care ar justifica o astfel de necesitate lipsesc. Mai mult, instituția nu deține date privind volumul medicamentelor returnate de către instituțiile medicale din raioane.
Totodată, în urma evaluării activității economice a Institutului de Ftiziopneumologie, Inspecția Financiară a constatat, în perioada 2013-2017, plăți neîntemeiate de salarii în sumă de peste un 1,3 milioane de lei pentru unii angajați ai Departamentului Monitorizare și Evaluare. În același timp, au fost acordate nejustificat, pe parcursul anilor 2014-2016, ajutoare materiale în valoare de peste șapte mii de lei.
Iar în 2015, în urma demiterii ilegale a unui angajat, instituția a fost obligată de instanța de judecată să achite peste 38 de mii de lei pentru cheltuielile de judecată, leafa și prejudiciul moral adus salariatului.
Cheltuieli nejustificate au fost generate și în urma ignorării actelor cu privire la planificarea contractelor de achiziții și a stocurilor de medicamente. Astfel, Institutul de Ftiziopneumologie a cheltuit nemotivat din banii primiți de la CNAM peste 160 de mii de lei pentru întreținere și aproape 12 mii de lei pentru alimentația unor angajați.
Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, a menționat în cadrul ședinței că: „Aceste fapte trebuiau tăiate din rădăcină încă în iunie anul trecut, când au fost depistate lucruri extrem de urâte cu fraude, dublări și așa mai departe. Cred că este prima dată când regret faptul că nu am tăiat atunci, așa cum am făcut-o în cadrul altor instituții, dar am dat termen pentru îndreptarea situației”.
Potrivit Centrului Național de Management în Sănătate, 3029 de bolnavi de tuberculoză, dintre care 99 de copii, se aflau la evidența medicilor în 2016. În această perioadă, 294 de pacienți au murit, inclusiv cinci copii. De menționat că în anii 2012, 2013, 2015 nu a fost înregistrat niciun caz de deces printre minori.
