4 December 2024
mun. Chișinău

Iertarea, hrană pentru sănătatea psihică și fizică

Din păcate, nu trece o zi fără conflicte. De orice fel. Atât în interior, cât și în exterior. O simplă dispută cu partenerul de viață, cu un coleg de serviciu sau  oricine altcineva ori un resentiment de lungă durată față de un membru al familiei, un prieten se înscriu pe lista de conflicte nerezolvate, care ne pot afecta nu doar relațiile cu semenii, ci și din punct de vedere fizic, psihic și spiritual. Conflictele interioare sunt mai dureroase decât cele exterioare. Unul dintre remediile care ne pot vindeca mintea și sufletul este iertarea. 

Ce înseamnă iertarea?

În vremurile complicate pe care le trăim, plină de frământări din punct de vedere economic, politic, financiar și nu numai, iertarea pare a fi un concept biblic și cam atât. În realitate însă înseamnă mult mai mult și are o mulțime de beneficii pentru sănătate și pentru echilibrul nostru emoțional. Astfel, din punct de vedere spiritual, iertarea înseamnă pace și armonie. Din punct de vedere științific, înseamnă modificări la nivelul ADN-ului, adică al fundamentului nostru genetic.

Poți să faci infarct de la o banală supărare

Dumitru Constantin Dulcan, renumitul medic neurolog și psihiatru din România, care este autorul unui număr mare de monografii, tratate, lucrări și cărți de o mare valoare științifică, dar și de eseistică, a vorbit de mai multe ori despre beneficiile iertării asupra corpului și minții. Potrivit specialistului, iertarea face ca pH-ul corpului să vireze spre unul alcalin, favorabil sănătății. Și asta deoarece, afirmă el, gândul este cea mai puternică forță din univers.

„Iisus, cel mai mare învățător al tuturor timpurilor a emis două deziderate imperative: Iubirea și iertarea. Iertarea înseamnă din punct de vedere științific ștergerea modelelor patologice din ADN-ul nostru. A nu ierta înseamnă a fi într-o permanentă stare de stres, adică un exces de cortizol (hormonul stresului), de adrenalină. Cortizolul în exces inhibă sistemul imunitar – celulele care trebuie să te apere, blochează neurogeneza, adrenalina provoacă vasoconstricție, adică diametrul vaselor sangvine se micșorează) și la un moment dat te pomenești cu un accident vascular. Cortizolul, adrenalina sunt substanțe fiziologice cu care funcționăm, dar care nu trebuie să fie în exces. O mare supărare este o descărcare masivă de adrenalină, care strânge vasul de sânge la nivel de cord, miocardul fără oxigen intră în necroză și apare infarctul sau chiar moartea. Prin urmare, este foarte important să iertăm, ca să scăpăm de stres. Trebuie să pornim de la ideea că noi suntem întâi de toate o energie, care devine chimie și tot ceea ce facem, comportamentul, ideile, emoțiile pozitive, negative au un substrat biochimic și acea chimie se reflectă asupra arterei noastre vii cu efecte pozitive sau negative, în funcție de semnificația emoției, a gândului tău”, a explicat profesorul Constantin Dulcan.

Iertarea, scurtătură spre libertate 

„A greși este omenește, dar a ierta este divin”, spunea poetul englez Alexander Pope. Într-o lume neiertătoare, iertarea este însă un proces complicat. Deși iertarea are legătură, în mare parte, cu greșelile pe care le-au făcut ceilalți, actul în sine constă în vindecarea și eliberarea noastră.

„Nu iertăm ca să ajutăm o altă persoană. Nu iertăm pentru alții. Iertăm pentru noi înșine”, spunea Desmond Tutu, arhiepiscop anglican și activist împotriva apartheidului, din Africa de Sud, distins în 1984 cu Premiul Nobel pentru Pace.

Totodată, iertarea este un proces de îndepărtare a sentimentelor negative, în care oamenii descoperă modul în care simt și gândesc și își dau seama că nu mai doresc ca durerea sau rănile să le controleze viața.

„Tu, inimă, iartă!”, vorba cântecului. Iertarea trebuie să vină din inimă

Uneori spunem „Iartă-mă!” fără să ținem cont de complexitatea și importanța acestui termen, fără să trăim real regretul, fără să verificăm, să analizăm dacă s-a produs vreo schimbare în sufletul nostru.

Potrivit unei analize publicate în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, cercetătorii au descoperit că furia și ostilitatea sunt legate de un risc crescut de boli de inimă, precum și de rezultate mai slabe la persoanele care deja au o boală de inimă.

În context, doctorul Constantin Dulcan susține că gândurile și spusele noastre au o mare încărcătură de energie. Această energie, fie ea negativă sau pozitivă, în funcție de felul în care ne sunt gândurile, ne poate influența, pentru că tot ceea ce gândim se bazează pe un fundament energetic.

„Nu despre corectitudinea frazei vreau să discut, ci despre substratul energo-informațional al cuvintelor.(…) S-a crezut o lungă vreme că este doar un simbol abstract cuvântul, care servește doar să comunicăm între noi. Iată dar, că în clipa de față avem destule mijloace prin care noi să ducem discursul despre cuvinte mult mai departe. Ce vreau să discut este ce efect au cuvintele noastre asupra noastră înșine. (…) În momentul în care noi gândim, pur și simplu, nu folosim doar segmentul cognitiv (…) ci creierul nostru emite un câmp de energie și informație. Mai tehnic vorbind, este o energie modulată în semnale purtătoare de informație.(…). Tot ce se întâmplă în univers are un sens rațional”, mai susține reputatul neurolog Constantin Dulcan.