21 May 2024
mun. Chișinău

Intervenție salvatoare pentru o femeie diagnosticată cu anevrism cerebral, la Spitalul de Urgență din Chișinău

O femeie în vârstă de 40 de ani a primit o nouă șansă la viață. Diagnosticată cu anevrism cerebral, tânăra a fost supusă unei intervenții chirurgicale efectuată de către o echipă de medici neurochirurgi de la Institutul de Medicină Urgentă (IMU) din Chișinău. Doctorii spun că anevrismul cerebral este foarte periculos și trebuie monitorizat și tratat cum se cuvine.

Ce este anevrismul cerebral?

Anevrismul cerebral este o malformație vasculară și reprezintă dilatația sau „umflătura” unui vas de sânge, care irigă creierul. Anevrismul apare atunci când peretele vascular își pierde rezistența. Netratat, anevrismul cerebral se poate rupe, ceea ce reprezintă o amenințare la viața pacientului. O consecință a ruperii vasului sanguin este hemoragia subarahnoidiană (HSA). Complicațiile acesteia pot fi devastatoare, duc la accident vascular cerebral (AVC), care poate provoca chiar și moartea.

Care sunt simptomele anevrismului cerebral?

Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt măsurate în grade, folosind scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, denumită HUNT și HESS. Printre simptome se numără:

  • Dureri de cap foarte puternice, care nu cedează în urma tratamentului;
  • Senzație de greață, vărsături;
  • Pierderi de echilibru;
  • Parestezie (amorțeală) a mâinilor;
  • Tulburări de memorie și de vedere;
  • Pupile dilatate etc.  

Anevrismul cerebral face parte din lista bolilor „silent killer – ucigașii silențioși”. Și asta deoarece, sunt situații când anevrismul nu produce niciun simptom până în momentul când se rupe, complicația fiind adesea fatală. Ruptura acestora este cauzată de efortul fizic exagerat, conflictele familiale sau legate de serviciu, creșterea presiunii intracraniene provocată de tuse, defecație, act sexual ș.a.

Cum poate fi diagnosticat anevrismul?

Întrucât anevrismele cerebrale, în mare parte, nu prezintă simptome, dacă nu se rup, medicii le recomandă pacienților să facă o angiografie cu tomografie computerizată, în cazul în care apar brusc dureri de cap, la nivelul cefei, sensibilitate la lumină, leșin, crize epileptice și tulburări de vedere. Acest tip de investigație de scurtă durată și neinvazivă oferă imagini detaliate ale vaselor de sânge din organism și permite identificarea zonelor îngustate sau blocate ale unui vas de sânge. Pentru o investigație și mai amănunțită, se poate efectua angiografia prin Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) de tip 2D sau 3D.

Care sunt cauzele apariției unui anevrism cerebral?

Printre principalii factori de risc pentru dezvoltarea unui anevrism cerebral sunt:

  • Congenitali (din naștere)
  • Antecedentele familiale;
  • Hipertensiunea arterială;
  • Traumatismele cranio – cerebrale;
  • Nivel crescut de colesterol în sânge;
  • Obezitatea;
  • Consumul de alcool, droguri, tutun;
  • Iradierea dată de telefonul mobil etc.

Tratamentul anevrismelor cerebrale

Pentru a preveni complicațiile, este important ca anevrismele să fie tratate odată ce au fost descoperite. În funcție de localizarea și dimensiunea anevrismului, dar și de starea generală de sănătate a pacientului, tratamentul se poate realiza endovascular, printr-o procedură de neuroradiologie intervențională, sau printr-o operație de neurochirurgie. Aceasta din urmă se numește clipare sau clipping și implică deschiderea craniului și plasarea unei mici cleme din metal la gâtul anevrismului, pentru a opri fluxul de sânge și a-l exclude din circulație.

În cazul pacientei care a apelat la ajutorul medicilor de la Spitalul de Urgență din capitală, pentru diagnostic și tratament, s-a reușit implantarea, cu succes, într-o arteră cu diametrul de doar doi milimetri un deviator de flux care a exclus anevrismul din circulație.

Pentru prima dată, femeia a cerut ajutorul medicilor din Departamentul de Primiri Urgențe în luna ianuarie a acestui an. În urma investigațiilor, ea a fost diagnosticată cu anevrism sacciform erupt, care a provocat hemoragie subarahnoidiană de origine anevrismală (HSA). Majoritate cazurilor de HSA (85%) sunt secundare ruperii unui anevrism cerebral, care reprezintă o dilatare anormală a unei artere cerebrale.

Astfel, la prima etapă, pentru prevenirea unei noi hemoragii, doctorii au luat decizia privind securizarea endovasculară urgentă de anevrism, prin metoda endovasculară (coiling). Pacienta a fost externată după două săptămâni de la această procedură. 

Ulterior, la mijlocul lunii noiembrie, pacienta a suportat a doua intervenție chirurgicală – embolizare endovasculară prin deviere de flux. Această metodă presupune excluderea unui anevrism cerebral din circulație prin implantarea în artera parentală a unui implant metalic (stent împletit), care deviază fluxul sangvin de la coletul anevrismal și, astfel, provoacă tromboza de anevrism. Această tehnologie permite reducerea semnificativă a riscului complicațiilor legate de cateterizarea sacului anevrismal. Intervenția a durat doar 30 de minute și a decurs fără complicații. Peste două zile, femeia a fost externată.

Cele două operații au costat 340 de mii de lei, dar au fost gratuite pentru pacientă. Toate cheltuielile au fost acoperite de poliția medicală, mai exact de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM).

Fostul director al Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu, care, în prezent, deține funcția de vicedirector în Inovare și Cercetare, a menționat într-un comentariu pe rețelele de socializare că este foarte bucuros că echipa medicilor neurochirurgi de la Spitalul de Urgență extind aria intervențiilor neuroendovasculare și că salvează din ce în ce mai multe vieți.