Din ce în ce mai puțini moldoveni se îmbolnăvesc de hepatite virale, infecții ale ficatului care pot evolua spre ciroză și cancer hepatic. Numărul persoanelor diagnosticate, pentru prima oară, scade an de an. Datele Centrului Național de Management de sănătate arată că, în 2015, peste 7500 de oameni erau infectați cu hepatită, în scădere cu aproximativ 400, față de acum doi ani. Și asta datorită măsurilor de profilaxie aplicate de autorități și campaniilor de promovare a modului sănătos de viață, spun specialiștii. Totuși, în continuare, rămâne ridicată rata bolnavilor cu hepatite virale cronice, care stau de mai mult timp în evidența medicilor de familie. Numărul acestora se ridică la 83420 de persoane. Multe dintre acestea neglijează recomandările medicilor sau întrerup tratamentul din lipsă de bani.
Cei mai mulți moldoveni suferă de hepatită virală C și D. Unul din 100 de mii de bolnavi este diagnosticat cu una dintre aceste două forme ale maladiei. Hepatita B este mai puțin întâlnită. Acum două decenii însă boala afecta cei mai mulți conaționali: 25 din 100 de mii. Potrivit medicilor, în 30 la sută dintre cazuri, hepatita B este transmisă prin contact sexual.
În ultimii ani au fost aplicate diferite metode moderne de diagnostic și tratament, care au permis vindecarea mai multor bolnavi. Totuși, o problemă rămâne depistarea precoce a maladiei de către medicii de familie și infecționiști. Mulți moldoveni află despre infecție întâmplător sau când starea lor de sănătate se agravează.
Printre ei este și Radu Cojocaru în vârstă de 32 de ani. Acum patru ani, tânărul a mers să doneze sânge, lucru pe care obișnuia să-l facă des. Ajuns la punctul de colectare, i s-a spus că nu mai poate fi donator, deoarece este bolnav. A rămas stupefiat. Medicul a continuat cu o veste revoltătoare. Infecția a fost depistată la trei luni de la ultima donare. „Eram șocat. Cum a fost posibil ca nimeni să nu mă sune, să mă anunțe că am această infecție? Toate datele mele de contact erau în baza de date. Ce se întâmpla dacă nu mergeam să donez sânge și aș fi ajuns mult mai târziu la medic?”, se întreabă Radu Cojocaru.
Apoi, bărbatul a fost informat că Hepatita C nu e periculoasă și că este una dintre puținele boli cronice vindecabile. Și asta numai dacă este depistată la timp și pacientul primește tratament adecvat. Așa că, Radu a mers la medicul de familie, care i-a dat bilet de trimitere către infecționist. Acesta l-a tratat însă cu indiferență, nu i-a cerut să facă măcar o simplă analiză de sânge. Totuși i-a prescris două tipuri de medicamente și i-a spus să revină peste jumătate de an. „Mi s-a părut dubioasă această atitudine. M-am apucat să mă documentez, ca să aflu cât mai multe despre această boală. Am constat că este o maladie periculoasă, care îmi poate pune în pericol viața. M-am întristat mult. Dar am decis să lupt. Așa că am mers la o clinică privată, unde am făcut investigațiile medicale necesare. De acolo, cu toate rezultatele analizelor, am fost trimis la Spitalul Clinic Republican.”
Ajuns la această instituție medicală, tânărul a fost examinat și programat pentru tratament. Din cauza numărului mare de pacienți, Radu a primit medicamentele necesare abia peste un an. Și parcă nu ar fi fost de ajuns. Medicii i-au propus tânărului să fie tratat conform unei metode moderne, aplicată în premieră în țara noastră, ce constă în combinarea a trei preparate. Atenție, însă, doctorii i-au dat pacientului cinci minute la dispoziție ca să accepte sau nu inițierea tratamentului. „Mi s-a oferit un document voluminos, unde erau înșirate informații despre toate efectele adverse ale terapiei, dar pe care nu am avut timp să le citesc. În schimb, ulterior, le-am simțit pe propria piele. Consecințele au fost grave. Din cauza că am amânat mult prea mult tratamentul, am fost nevoit să-mi pun semnătura, prin care îmi asumam toate riscurile, în cazul în care tratamentul eșua.”
A urmat acest tratament timp de un an. Primele luni au fost un coșmar. În această perioadă, Radu Cojocaru a administrat un medicament nociv pentru organism, însă eficient în cazul tratamentului Hepatitei C. Bărbatul avea tulburări de memorie, probleme gastrointestinale grave, dereglări de potență și slăbiciune. De asemenea, îi cădea părul și devenise agresiv. Medicamentul i-a afectat și sistemul imunitar. În consecință, răcea foarte des.
„Peste trei luni am început să administrez încă două medicamente. În scurt timp, efectele adverse au început să dispară, iar starea mea de sănătate se îmbunătățea. La sfârșitul tratamentului, medicii mi-au dat asigurări că m-am vindecat. Dar, pentru tot restul vieții, trebuie să respect o dietă strictă”, constată cu regret bărbatul.
Costurile triplei terapii au fost acoperite de Spitalul Clinic Republican. În schimb, Radu Cojocaru a fost nevoit să cumpere din bani proprii medicamente pentru atenuarea efectelor adverse ale tratamentului și analize. Mai exact, timp de un an, bărbatul a cheltuit în acest scop aproximativ 50 de mii de lei. Asta în condițiile în care în Republica Moldova, oficial, tratamentul integral al hepatitei C este gratuit.
Specialiștii de la Spitalul Clinic Republican și Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, care tratează pacienți cu hepatite virale, constată frecvent astfel de cazuri. Potrivit doctorului habilitat în medicină, Victor Pântea, medicii de familie și infecționiștii trebuie să-și schimbe atitudinea față de acești bolnavi și să întreprindă de urgență măsurile necesare pentru a preveni agravarea maladiei. „Toate examinările și investigațiile trebuie făcute în instituțiile medicale locale. Tot acolo trebuie inițiat tratamentul. Pacientul necesită să fie monitorizat constant, pentru că numai în acest mod terapiile pot să dea rezultate. Bolnavul nu trebuie să meargă singur la instituțiile republicane de profil, ci în baza unei recomandări justificate din partea specialiștilor din instituțiile medicale raionale”, consideră Victor Pântea.
Cercetările arată că 90 la sută dintre bolnavii de hepatite virale se pot vindeca în decurs de șase luni, dacă sunt aplicate metode adecvate de tratament.
În următorii cinci ani, autoritățile din domeniul sănătății își propun să reducă cu 30 la sută rata îmbolnăvirilor cu hepatite virale, iar numărul deceselor provocate de aceste maladii – cu 10 la sută.
Ziua Mondială a Hepatitei este marcată anual, în data de 28 iulie.
