În Republica Moldova, excesul de greutate a devenit o problemă tot mai răspândită în rândul populației. Datele studiului STEPS arată că 63,9% dintre adulți sunt supraponderali, iar 22,7% suferă de obezitate, ceea ce indică o prevalență ridicată a acestei afecțiuni în rândul populației adulte. Fenomenul este vizibil însă și la vârste mici. Potrivit studiului COSI din 2023, unul din cinci elevi de clasa I din țara noastră (20,7%) trăiește cu supraponderabilitate, iar 8,8% dintre copii suferă deja de obezitate.
Tot mai mulți copii au exces de greutate
Datele privind copiii de șapte ani confirmă aceeași tendință. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), în această categorie de vârstă, 20,1% dintre copii sunt supraponderali, iar 8,6% trăiesc cu obezitate.
Specialiștii avertizează că excesul de greutate apărut în copilărie crește semnificativ riscul apariției obezității la vârsta adultă. Cercetările arată că un stil de viață sedentar în adolescență poate crește de aproape patru ori riscul de obezitate mai târziu în viață.
Obiceiurile alimentare contribuie, de asemenea, la această situație. Doar 3,5% dintre copii consumă zilnic cele cinci porții de fructe și legume recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, în timp ce 20,4% consumă zilnic gustări dulci.
În rândul adulților, comportamentele alimentare sunt similare. 63,4% dintre oameni consumă mai puțin de cinci porții de fructe și legume pe zi, iar băuturile îndulcite cu zahăr sunt consumate zilnic de 5,3% dintre adulți.
Situația din Moldova reflectă un fenomen global
Problema excesului de greutate nu este însă limitată la Republica Moldova. La nivel mondial, peste 1,01 miliarde de adulți trăiesc cu obezitate, iar 1,52 miliarde sunt supraponderali, ceea ce înseamnă că aproximativ 46% din populația adultă a lumii are exces de greutate.
În rândul copiilor, situația este la fel de îngrijorătoare. 240 de milioane de copii trăiesc cu obezitate, iar alte 310 milioane sunt supraponderali.
În Europa, potrivit Atlasului Obezității din 2024 al Federației Mondiale a Obezității, aproximativ 213 milioane de adulți trăiesc cu obezitate, iar 255 de milioane sunt supraponderali, ceea ce înseamnă că peste două treimi din populația adultă a regiunii are exces de greutate.
Estimările arată că, fără intervenții semnificative, până în 2035 peste 77% dintre adulți ar putea trăi cu supraponderabilitate sau obezitate. În același timp, aproape 95 de milioane de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani din regiune trăiesc deja cu obezitate, iar alte 104 milioane sunt supraponderali.
O boală cronică influențată de mai mulți factori
Obezitatea este definită drept acumularea excesivă de grăsime în organism care afectează sănătatea. Evaluarea statutului nutrițional se face prin indicele de masă corporală, un indicator standard utilizat la nivel internațional. Un indice de masă corporală de cel puțin 25 kg/m² indică supraponderabilitate, iar unul de 30 kg/m² sau mai mare indică obezitate.
Specialiștii explică faptul că obezitatea este o afecțiune complexă, determinată de o combinație de factori genetici, biologici, psihosociali și comportamentali, dar și de mediul în care trăiesc oamenii.
Factorii comportamentali au însă un rol important, reprezentând aproximativ 25,2% din cauzele obezității. Printre aceștia se numără alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice.
Studiile arată că inactivitatea fizică crește riscul de obezitate cu 39% la bărbați și cu 28% la femei, comparativ cu persoanele active.
Riscuri serioase pentru sănătate
Excesul de greutate crește semnificativ riscul apariției unor boli netransmisibile grave, printre care bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, boala renală cronică și hipertensiunea arterială. De asemenea, obezitatea este asociată cu apariția a cel puțin 13 tipuri de cancer.
În formele severe, obezitatea poate reduce speranța de viață cu până la zece ani.
Gestionarea acestei afecțiuni necesită o abordare pe termen lung, similară altor boli cronice. Deși obezitatea nu poate fi „vindecată”, ea poate fi controlată prin intervenții bazate pe dovezi, precum terapia comportamentală, nutriția personalizată, activitatea fizică, tratamentul medicamentos și chirurgia metabolică sau bariatrică.
Stigmatizarea rămâne o problemă majoră
Persoanele care trăiesc cu obezitate se confruntă adesea cu prejudecăți și discriminare. La nivel global, 71% dintre adolescenți spun că au fost hărțuiți din cauza greutății, iar 66% dintre adulții aflați în programe de gestionare a greutății au raportat stigmatizare din partea personalului medical. În același timp, 54% dintre femei au declarat că au fost discriminate la locul de muncă din cauza greutății.
Specialiștii spun că stigmatizarea reprezintă o barieră majoră în accesul la îngrijire medicală și trebuie combătută prin utilizarea unui limbaj adecvat, centrat pe persoană și bazat pe dovezi.
Ziua mondială a obezității
În fiecare an, pe 4 martie, este marcată Ziua mondială a obezității și Ziua europeană de combatere a obezității. Evenimentul reunește organizații, profesioniști din domeniul sănătății, pacienți și factori de decizie pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei boli cronice.
Tema din 2026, „8 miliarde de motive pentru a acționa împotriva obezității”, subliniază necesitatea unor acțiuni coordonate la nivel global.
Specialiștii spun că oprirea creșterii obezității necesită măsuri în mai multe domenii, de la promovarea alimentației sănătoase în școli și reglementarea marketingului produselor nesănătoase până la crearea unor medii care să încurajeze activitatea fizică și consolidarea serviciilor de prevenire și tratament.
Abordarea obezității este esențială și pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3.4, care urmărește reducerea mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile până în anul 2030.
