Interesul pentru un stil de viață sănătos, în mod normal, ar trebui să aducă beneficii. Însă, atunci când dorința de a optimiza sănătatea se transformă într-o obsesie pentru alimentația „curată” și evitarea anumitor alimente, rezultatul este o tulburare complexă numită Orthorexia Nervosa. Deși termenul pare nou pentru mulți, efectele sale asupra psihicului și corpului sunt cât se poate de reale.
Peste tot se face abuz de atribute ca „natural”, „sănătos”, „de la țară”, „de producător” sau sunt folosiți abuziv, la limita legalității în etichetare, termeni precum „eco/ecologic”, „bio” sau „organic”. Aceștia din urmă sunt, de fapt, sinonime, și ar trebui să apară doar pe produse certificate. Acestea sunt alimente despre care legea spune clar ce trebuie sau nu să conțină, cum să fie cultivate, produse, ambalate, etichetate, etc.
Pentru a fi sigur că sunteți păcăliți, verificați etichete și căutați numărul de certificare și simbolul oficial al UE „frunză verde” pentru produsele certificate eco, bio sau organic.
Termenul a fost propus și descris inițial în 1997 de Steven Bratman, ca răspuns la numărul tot mai mare de persoane care dezvoltau o fixare pe alimentația „corectă”. Deși astăzi ortorexia nu este încă recunoscută oficial în manualele de diagnostic clinic ca o tulburare distinctă, specialiștii o tratează ca pe o afecțiune psihică serioasă care necesită intervenție rapidă.
Ce este ortorexia și cum se diferențiază de o dietă sănătoasă?
Ortorexia reprezintă o obsesie nesănătoasă pentru consumul de alimente considerate „pure”. Ce este perceput ca fiind „pur” sau „impur” diferă de la o persoană la alta.
Însă nu oricine urmează o dietă sănătoasă suferă de ortorexie. La fel ca în cazul altor tulburări de alimentație, comportamentul alimentar, în acest caz alimentația „sănătoasă” sau „curată”, este folosit pentru a face față gândurilor și emoțiilor negative sau pentru a obține un sentiment de control.
O persoană care folosește alimentația în acest mod poate simți anxietate intensă sau vinovăție atunci când consumă alimente pe care le consideră nesănătoase.
De asemenea, pot apărea probleme fizice, deoarece convingerile despre ce este sănătos pot duce la eliminarea unor nutrienți esențiali sau a unor grupe întregi de alimente.
Toate tulburările de alimentație sunt afecțiuni psihice serioase și trebuie tratate cât mai rapid pentru a oferi persoanei afectate cele mai bune șanse de recuperare completă.
Cauzele din spatele „mâncării perfecte”
Cauzele ortorexiei sunt complexe, implicând factori precum genetica, sănătatea mintală, presiunile sociale și experiențele personale. Există însă câțiva factori de risc determinanți:
Perfecționismul
Existența unui istoric de tulburări de alimentație sau afecțiuni psihice, precum tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), tulburările de anxietate sau depresia, crește probabilitatea apariției tendințelor ortorexice. Aceste condiții pot duce la tipare rigide de gândire și comportamente legate de alimentație, conform Montenido.
Evenimente negative de viață sau stres
Schimbările majore din viață, evenimentele stresante sau experiențele traumatice pot declanșa comportamente ortorexice, deoarece persoanele caută control și ordine prin reguli alimentare stricte.
Interes extrem pentru sănătate
Interesul pentru sănătate și stil de viață sănătos poate fi benefic, însă dus la extrem poate duce la comportamente problematice. Dorința de a-și optimiza sănătatea poate evolua într-o obsesie pentru alimentația „curată” și evitarea anumitor alimente.
Semnele de alarmă: Cum recunoști ortorexia?
Simptomele și semnele de avertizare ale ortorexiei nervoase sunt variate și adesea se suprapun cu alte tulburări de alimentație. se suprapun adesea cu alte tulburări de alimentație, însă ortorexia are trăsături specifice:
1. Obsesia pentru calitatea ingredientelor
Spre deosebire de alte tulburări unde contează caloriile, aici accentul cade pe etichetă. Teama de ingrediente „nesănătoase” duce la restricționarea dietei doar la produse organice, crude, vegane sau integrale.
2. Evitarea grupelor de alimente
Din frica de a nu-și afecta sănătatea, persoanele elimină complet grupe întregi de alimente: glutenul, produsele lactate, zaharurile rafinate, carnea, alimentele procesate sau diverse uleiuri3. Preocupare excesivă pentru propria sănătate
Anxietatea legată de sănătate și de impactul alimentelor asupra corpului este un semnal de alarmă. Persoanele cu ortorexie merg la extreme pentru a evita alimente sau activități pe care le consideră dăunătoare. De exemplu, o persoană poate evita complet zahărul adăugat din teama că va face diabet (ceea ce, evident, nu este adevărat în mod direct).
4. Teama de a mânca în afara casei
Persoana poate petrece ore întregi pregătindu-și singură mesele, evitând restaurantele sau vizitele la prieteni din cauza neîncrederii în ingredientele folosite de alții.
4. Anxietatea la încălcarea regulilor
Dacă o persoană cu o relație sănătoasă cu mâncarea este flexibilă, cel care suferă de ortorexie simte o suferință emoțională acută dacă nu își poate respecta planul alimentar rigid.
Recuperarea: Cum poate fi recăpătat echilibrul?
Deși procesul poate părea copleșitor, există soluții clare pentru gestionarea obsesiei. Primul pas este identificarea simptomelor și solicitarea ajutorului de specialitate.
- Psihoterapia și îngrijirea psihiatrică: Sunt esențiale pentru a trata afecțiunile asociate, precum anxietatea sau OCD. Se folosesc abordări precum Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT), Terapia Dialectic-Comportamentală (DBT) sau Terapia de Acceptare și Angajament (ACT).
- Terapia prin expunere: Într-un mediu controlat, împreună cu un specialist în sănătate mintală, pacienții sunt expuși treptat la alimentele sau obiceiurile care le provoacă teamă, învățând să gestioneze reacțiile emoționale negative.
- Tratamentul medicamentos: Poate fi utilizat în completarea terapiei pentru a stabiliza starea pacientului.
Ortorexia este o afecțiune reală, cu efecte severe asupra stării de bine, dar cu intervenție adecvată, persoanele afectate pot învăța să renunțe la controlul rigid și să își reconstruiască o relație sănătoasă cu hrana.
