Contactele cu animalele nu trebuie ignorate în istoricul pacientului. O demonstrează cazul unei femei din Republica Moldova, suspectată inițial de cancer pulmonar și hepatic avansat. În urma investigațiilor, medicii au descoperit că suferă, de fapt, de o infecție parazitară – toxocaroză larvară viscerală, transmisă mai ales de la câini și pisici. Boala poate imita perfect imaginea unei tumori maligne, inducând în eroare chiar și cele mai performante metode de diagnostic. În acest caz, o abordare atentă și o bună colaborare dintre specialiști au făcut diferența între o boală fatală și una tratabilă.
Când un detaliu de analize schimbă totul
Pacienta, o asistentă medicală de 61 de ani, s-a adresat medicilor acuzând simptome vagi și nespecifice. Examinarea CT a arătat leziuni la nivelul plămânilor și ficatului, ceea ce a ridicat suspiciunea unei tumori maligne.
Totuși, analizele de sânge au oferit indiciul care a schimbat complet direcția diagnostică: o eozinofilie marcată, de peste 40%. Acest parametru biologic, de multe ori trecut cu vederea, este frecvent asociat infecțiilor parazitare.
Când colaborarea dintre specialiști face diferența
Cazul a fost discutat de o echipă multidisciplinară formată din specialiști de la IMSP SCBI „Toma Ciorbă”, Catedra de Boli Infecțioase a USMF „Nicolae Testemițanu”, Catedra de Boli Infecțioase Tropicale și Parazitologie Medicală, Institutul Oncologic și Institutul de Pneumologie „Chiril Draganiuc” din Chișinău.
În urma investigațiilor suplimentare, medicul infecționist Elena Scorohodco, din cadrul Cabinetului de boli infecțioase, tropicale și parazitare al IMSP SCBI „Toma Ciorbă” a stabilit diagnosticul corect: toxocaroză larvară viscerală – o infecție cauzată de larvele parazitului intestinal, Toxocara canis, care se transmite de la animale, în special de la câini și pisici.
„Acest caz arată cât de importantă este comunicarea între specialiștii din diverse domenii medicale și atenția la detalii. Interpretarea corectă a analizelor a prevenit un eventual tratament inutil și agresiv”, a declarat conf. univ. dr. Gheorghe Plăcintă, șeful Catedrei de Boli Infecțioase, USMF „Nicolae Testemițanu”.
Când paraziții se ascund sub masca unei tumori
Toxocaroza poate imita, din punct de vedere clinic și imagistic, o boală oncologică. Larvele migrează prin organism și pot forma leziuni la nivelul ficatului, plămânilor sau chiar al sistemului nervos central.
În cazul femeii din Republica Moldova, imaginile pulmonare și hepatice semănau cu metastaze. Însă, în realitate, erau leziuni inflamatorii cauzate de migrarea larvelor parazitare.
Tratamentul corect și o evoluție favorabilă
După stabilirea diagnosticului, pacienta a primit tratament antiparazitar specific, iar evoluția a fost rapid favorabilă. Leziunile s-au redus semnificativ, iar starea generală a pacientei s-a îmbunătățit în câteva săptămâni.
Ce este toxocaroza
Potrivit unui raport realizat de Corina Rotaru-Lungu, specializat în diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor din domeniul Pneumoftiziologiei, Alergologiei și Imunologiei, toxocaroza este o infecție accidentală a omului cu larvele unor nematode intestinale, paraziți naturali ai animalelor, din genul Toxocara.
Este o problemă medico-socială cu răspândire globală, dar totodată rămâne a fi una dintre cele mai neînțelese invazii parazitare la om. În ultimii ani, numărul cazurilor este în creștere, inclusiv în țările dezvoltate economic.
Sondajele seroepidemiologice arată o prevalență de 2-5% în zonele urbane și de 14-37% în mediul rural din țările occidentale, iar în țările în curs de dezvoltare și cele tropicale, seroprevalența poate ajunge la valori de 50-80%.
Prezența câinelui și/sau pisicii în locuință este considerat drept principal factor de risc pentru boala umană. Se crede, că riscul de infectare revine copiilor cu vârstă de la 1,5 până la 4 ani. Toxocaroza poate surveni sub formă de focare mici familiale sau în colectivități de copii, mai ales atunci când condițiile socioeconomice și igienico-sanitare sunt precare.
Una din cauzele creșterii prevalenței toxocarozei este numărul mare de câini și nerespectarea regulilor de întreținere și îngrijire a lor, lipsa măsurilor de deparazitare al excrementelor lor, dintre care mai mult de 8% sunt infectate cu ouă de helminți. Deseori acești câini își depun excrementele în locurile de joacă ale copiilor. Obiceiurile de joacă ale copiilor și atracția lor pentru animalele de companie îi expune la un risc de infecție mai mare.
Situația în Republica Moldova
Cercetările efectuate în anii 2004-2016 au arătat că toxocaroza a devenit cea mai răspândită invazie parazitară din Republica Moldova. Țara noastră se situează printre primele din lume în ceea ce privește incidența și prevalența acestei infecții..
Fenomenul este strâns legat de creșterea numărului de câini fără stăpân, de lipsa deparazitării regulate și de gradul ridicat de poluare a solului cu ouă de Toxocara Canis. În unele zone, probele de sol sunt contaminate în proporție de până la 100%. Intensitatea de poluare a solului din municipiul Chișinău de câteva ori mai mare comparativ cu alte capitale.
Cum se transmite infecția parazitară de la animale la om
Toxocaroza este determinată de obicei de Toxocara canis (parazit specific câinelui), și, mai rar, Toxocara cati (parazit specific pisicii), Ascaris suum (parazit specific porcului), Gnathastoma spp. etc. Potrivit unor studii, raportul cazurilor de toxocaroza la om cauzate de T. canis şi T. cati constituie respectiv 67% şi 33%.
De obicei, transmiterea de Toxocara la om are loc prin ingestia de ouă infectate prezente în sol, pe legume nespălate sau pe obiecte contaminate.
Muștele pot transporta și răspândi ouăle parazitului, contaminând alimente și suprafețe. Spălatul pe mâini înainte de masă și igiena alimentară rămân măsuri esențiale de prevenție.
Oamenii nu sunt singurele gazde accidentale de Toxocara. Consumul în alimentație al cărnii de iepure, pui, oaie poate condiționa infectarea; larvele închistate în carnea animalului pot reactiva și migra într-o gazdă umană, cauzând toxocaroza. De aceea, pentru a evita transmiterea, trebuie acordată o atenție deosebită prelucrării termice a alimentelor.
După ce sunt ingerate de om, ouăle parazitului eclozează la nivel intestinal trecând în circulația sanguină prin peretele intestinal. La omul adult, parazitul se fixează în viscere sub formă de larve. Întrucât omul reprezintă o gazdă anormală pentru larve, acestea nu ajung la maturitate sexuală, deci nu se reproduc în organismul uman.
În cursul fazei de migrare viscerală, larvele exercită o acțiune mecanică, traumatică, infecțioasă (potvehicula virusuri și bacterii preluate din tubul digestiv) și toxicoalergică asupra țesuturilor. Prin urmare, apare eozinofilia, hipergammaglobulinemia cu hiper-IgE și necroza tisulară, reacția fiind mai puțin intensă în ochi.
