Pneumonia continuă să fie una dintre cele mai grave boli infecțioase din lume, provocând anual milioane de îmbolnăviri și sute de mii de decese, inclusiv în Republica Moldova. Deși poate fi prevenită și tratată, această infecție respiratorie rămâne o amenințare globală, iar copiii sub 5 ani, dar și adulții cu vârsta de peste 70 de ani, sunt cei mai vulnerabili în fața ei. Informațiile au fost prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în contextul Zilei mondiale de luptă împotriva pneumoniei, marcată pe 12 noiembrie.
Potrivit datelor statistice preliminare, anul trecut, 1.135 de oameni din țara noastră și-au pierdut viața din cauza acestei infecții respiratorii, dintre care 28 erau copii sub 5 ani. Deși numărul este ușor mai mic decât cel din 2023 (1.145 de decese, inclusiv 31 de copii), specialiștii avertizează că pneumonia rămâne o cauză majoră de mortalitate care poate fi prevenită.
Copiii și vârstnicii, cei mai expuși riscului
Cei mai vulnerabili în fața pneumoniei sunt copiii care trăiesc în zone cu rate scăzute de vaccinare și malnutriție, dar și adulții în vârstă expuși la poluarea aerului, provenită din arderea combustibililor fosili, fumul de țigară sau condiții de locuire precare.
„Pneumonia este o boală gravă, dar care poate fi prevenită. În fiecare an, pierdem vieți care ar putea fi salvate prin vaccinare, nutriție corespunzătoare și protejarea mediului”, subliniază specialiștii de sănătate publică.
Ziua mondială de luptă împotriva pneumoniei
În fiecare an, pe 12 noiembrie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva pneumoniei, o zi dedicată creșterii gradului de conștientizare asupra acestei boli care continuă să facă ravagii în întreaga lume.
Tema din acest an – „Fiecare respirație contează: opriți pneumonia acum!” – atrage atenția asupra urgenței de a acționa pentru a salva vieți, mai ales în rândul celor mai mici.
O boală care încă ucide milioane de oameni
La nivel mondial, peste două milioane de oameni își pierd viața anual din cauza pneumoniei și a altor infecții respiratorii, dintre care aproape 800.000 sunt copii sub 5 ani. Altfel spus, un copil moare la fiecare 40 de secunde.
Ce este pneumonia și cum se manifestă
Pneumonia este o infecție a plămânilor cauzată de virusuri, bacterii sau fungi, care reduce cantitatea de oxigen ce ajunge la celulele organismului.
Simptomele pot varia de la forme ușoare la manifestări severe și includ:
- tuse persistentă, uneori cu spută;
- febră și frisoane;
- dificultăți de respirație și dureri în piept;
- oboseală accentuată, stare generală de slăbiciune și pierdere a poftei de mâncare.
În cazurile severe, este necesară spitalizarea, mai ales pentru copii, vârstnici și persoane cu boli cronice.
Cum poate fi prevenită pneumonia
Medicii reamintesc că pneumonia poate fi prevenită printr-un set de măsuri simple, dar eficiente:
- alăptarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viață, care reduce incidența pneumoniei cu până la 23%;
- imunizarea copiilor împotriva pneumococului, Haemophilus influenzae tip b (Hib), tusei convulsive, rujeolei, gripei, infecției rotavirale și COVID-19;
- alimentarea echilibrată, menținerea activității fizice și evitarea fumatului;
- igienă personală și comunitară corectă;
- reducerea poluării aerului din locuințe și spațiile comune.
Diagnostice greșite și tratamente inutile: semnalul de alarmă al medicului Mihai Stratulat
Pediatrul și neonatologul Mihai Stratulat atrage atenția asupra unei probleme tot mai frecvente în sistemul medical din Republica Moldova – hiperdiagnosticarea și diagnosticarea greșită a pneumoniei bacteriene.
Potrivit medicului, mulți copii sunt tratați eronat cu antibiotice de ultimă generație, deși nu suferă, în realitate, de pneumonie. În numeroase cazuri, simptomele sunt confundate cu cele ale bronșitei sau bronșiolitei, ceea ce duce la tratamente inutile și riscuri suplimentare pentru sănătate.
„Examinarea clinică a unui copil cu pneumonie bacteriană indică, obligatoriu, prezența febrei – de obicei una înaltă. Respirația poate fi accelerată, dar acest lucru apare și atunci când copilul are febră din alte motive”, a explicat Mihai Stratulat pe blogul său.
Cum poate fi recunoscută pneumonia adevărată
În cele mai multe cazuri, pneumonia apare „de sus în jos” (pe cale descendentă), de aceea tusea este un simptom constant.
Prima etapă de diagnostic este auscultația – ascultarea plămânilor cu stetoscopul. Aici însă apar cele mai multe greșeli.
Mulți medici consideră, în mod eronat, că prezența ralurilor sau a crepitațiilor la plămâni confirmă pneumonia. În realitate, aceste sunete indică mai degrabă o bronșită sau bronșiolită.
De asemenea, atunci când copilul are și o infecție a căilor respiratorii superioare (nas, gât), sunetele se pot auzi și în piept, deși provin din zona nazo-faringiană.
„În astfel de cazuri, medicul ar trebui să asculte nu doar plămânii, ci și zona din apropierea nasului copilului. Doar așa poate face diferența între o infecție de căi respiratorii superioare și o pneumonie adevărată”, subliniază Stratulat.
Un semn distinctiv al pneumoniei este transmiterea asimetrică a respirației – adică aerul se aude mai slab pe partea afectată.
Investigații care confirmă diagnosticul
Analizele de laborator pot oferi informații utile: în pneumonia bacteriană, numărul de leucocite (globule albe) este crescut.
De asemenea, radiografia toracică rămâne cea mai sigură metodă de confirmare, însă trebuie interpretată cu mare precauție, alături de examenul clinic.
Copiii se mișcă adesea în timpul efectuării radiografiei, iar imaginea poate conține artefacte – pete false care pot fi confundate cu semne de pneumonie.
„Radiografia trebuie analizată întotdeauna în contextul clinic. O imagine neclară sau o poziție greșită poate duce la o diagnosticare greșită”, avertizează medicul.
Totodată, opacifierea vizibilă pe radiografie – așa-numita „pată” – poate persista până la șase luni după o infecție anterioară.
Astfel, o nouă radiografie făcută peste câteva săptămâni poate fi interpretată greșit ca o „nouă pneumonie”, deși este doar urma celei vechi.
Ce trebuie să știe părinții
Medicul Mihai Stratulat le recomandă părinților să fie atenți și informați atunci când primesc un diagnostic de pneumonie pentru copilul lor și să țină cont de următoarele:
1. Pneumoniile sunt, în realitate, rare, iar cele apărute în partea stângă sunt și mai puțin frecvente.
2. Radiografia nu confirmă întotdeauna corect diagnosticul, trebuie interpretată împreună cu simptomele.
3. Pneumonia apare, de obicei, abia în a 3-a sau a 4-a zi de boală, ca o complicație.
4. Dacă copilul doar tușește, dar nu are febră, nu este vorba despre pneumonie și nu este nevoie de radiografie.
5. Dacă febra a dispărut câteva zile și apoi a revenit, cel mai probabil este o reinfecție virală, nu pneumonie.
6. Dacă tusea apare prima, iar febra după câteva zile, este tot o reinfecție virală, nu o pneumonie bacteriană.
7. La bebelușii mici, hârâitul ușor din nas sau tusea rară nu indică pneumonie, ci poate fi cauzat de reflux gastroesofagian sau exces de mucus.
8. La copiii mai mari, hârâitul din piept, cu sau fără febră, este adesea determinat de mucus acumulat în bronhii, nu de o infecție pulmonară.
Mesajul medicului este clar: nu orice tuse sau zgomot în piept înseamnă pneumonie, iar antibioticele nu trebuie administrate fără o confirmare sigură.
Un diagnostic corect, bazat pe evaluare clinică atentă și interpretare responsabilă a investigațiilor, este cheia pentru a evita tratamente inutile și pentru a proteja sănătatea copiilor.
