Epidemia de rujeolă din România ar putea afecta în orice moment și țara noastră. Șansele ca virusul, care provoacă maladia, să fie importat în Moldova sunt mari, în condițiile în care frontiera moldo-română este traversată, zilnic, de zeci de oameni. Problema este că agentul patogen se transmite rapid prin aer și poate fi contractat ușor de persoanele nevaccinate. Dar, în țara noastră, tot mai mulți părinți refuză în ultimii ani să-și vaccineze copiii împotriva rujeolei.
Centrul Național de Sănătate Publică este în alertă, după ce Ministerul Sănătății din România a instituit epidemie de rujeolă. Anunțul a fost făcut după ce 675 de persoane din țara vecină s-au îmbolnăvit, iar trei copii au murit. În opinia specialiștilor, situația din România este o consecință a campaniilor antivaccin, care au luat amploare, în ultimii ani. Din păcate, fenomenul este actual și pentru țara noastră. Aceasta a determinat reducerea ratei de vaccinare împotriva rujeolei de la 95 la sută, până la 80 la sută. Tendința este atestată, mai ales, în stânga Nistrului și în raioanele Ceadîr-Lunga, Sângerei, Călărași și Ștefan Vodă.
Vaccinul se administrează în trei reprize: la 15 luni, la 7 ani și la 16 ani. Dacă în rândul școlarilor nivelul de vaccinare este de 90 la sută, atunci la copiii în vârstă de 15 luni acest indicator este cu până la 10 la sută mai mic. Organismul devine însă imun față de virus doar în condițiile în care sunt respectate toate trei etape ale imunizării. Specialiștii constată că tot mai multe mame nu acceptă administrarea vaccinului copiilor, din motiv că acesta ar provoca autism. Potrivit medicilor, aceste concepții se bazează pe prejudecăți, cultivate de campaniile antivaccin.
În aceste condiții, epidemia de rujeolă de peste Prut pune în pericol sănătatea publică din țara noastră. În anii precedenți, mai mulți moldoveni s-au îmbolnăvit, ca urmare a importării virusului din România.
Potrivit Centrului Național de Sănătate Publică, în perioada 2006-2007 au contractat rujeolă 44 de moldoveni. În 2012, au fost înregistrate alte 11 cazuri, printre romi nevaccinați, inclusiv bebeluși. Un an mai târziu, rujeola a fost adusă în țară de persoane care au revenit din Federația Rusă. Atunci, 27 de oameni, tot de etnie romă, s-au îmbolnăvit. În 2014 au fost înregistrate încă două cazuri, importate, de asemenea, din Rusia.
Virusul rujeolei ajunge în aer, unde se menține două ore, în timpul tusei, strănutului și vorbirii. Simptomele apar în decurs de două săptămâni de la infectare și se manifestă prin febră înaltă, tuse dureri de cap și musculare, dureri abdominale, diaree, vome și erupții pe piele. Maladia pune în pericol sănătatea și viața copiilor de până la cinci ani, femeilor însărcinate și persoanelor cu o imunitate redusă.
Pneumonia este cea mai răspândită complicație provocată de rujeolă. Afecțiunea este atestată printre șase la sută dintre pacienții care au contractat virusul. Decesul poate interveni imediat, chiar și în condițiile unui tratament adecvat. De asemenea, în 0,3 la sută dintre cazuri rujeola provoacă encefalită, o inflamație a creierului. Maladia favorizează apariția patologiilor neurologice grave, inclusiv paralizia, demența și epilepsia. Bolnavii riscă să orbească, deoarece virusul distruge și țesuturile ochilor.
Rujeola este periculoasă mai ales pentru gravide. Infecția duce la întreruperea sarcinii sau nașteri premature. Totodată, femeia poate transmite virusul fătului, dacă se îmbolnăvește cu trei săptămâni înainte de naștere.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 20 de milioane de oameni se îmbolnăvesc anual de rujeolă, 100 000 de mii dintre aceștia mor din cauza complicațiilor.
