Detectarea riscului de demență înainte de apariția simptomelor este una dintre marile provocări ale medicinei moderne. Un nou studiu sugerează că un test de sânge ar putea identifica femeile cu risc crescut de tulburări cognitive cu până la 25 de ani înainte ca problemele de memorie sau de gândire să devină vizibile. Cercetarea a fost realizată de specialiști de la University of California San Diego (UCSD) și publicată în revista științifică JAMA Network Open. Rezultatele arată că nivelul unei proteine din sânge asociate cu modificările cerebrale din boala Alzheimer ar putea oferi indicii timpurii despre riscul viitor de demență.
Biomarkerul care ar putea indica riscul de demență
Testul măsoară nivelul unui biomarker numit p-tau217 (tau fosforilat 217), o formă a proteinei tau asociată cu modificările cerebrale caracteristice bolii Alzheimer.
Cercetătorii au descoperit că nivelurile crescute ale acestui biomarker în sânge au fost puternic corelate cu apariția ulterioară a tulburărilor cognitive ușoare și a demenței la femei în vârstă care nu prezentau probleme cognitive la începutul studiului.
„Rezultatele sugerează că am putea identifica femeile cu risc crescut de demență cu decenii înainte ca simptomele să apară”, a declarat autorul principal al studiului, Aladdin H. Shadyab, profesor asociat de sănătate publică și medicină la Herbert Wertheim School of Public Health and Human Longevity Science și la School of Medicine din cadrul UCSD.
Potrivit cercetătorilor, identificarea timpurie a riscului ar putea permite monitorizarea mai atentă a persoanelor vulnerabile și aplicarea unor strategii de prevenție cu mult înainte ca simptomele bolii să devină evidente.
Datele provin dintr-un studiu desfășurat pe parcursul a 25 de ani
Rezultatele cercetării se bazează pe analiza datelor a 2.766 de participante la Women’s Health Initiative Memory Study, un studiu național de mari dimensiuni din Statele Unite.
Participantele aveau între 65 și 79 de ani la momentul includerii în cercetare, la sfârșitul anilor 1990, și au fost urmărite timp de până la 25 de ani.
La începutul studiului, toate femeile aveau funcție cognitivă normală. Probele de sânge recoltate atunci au fost analizate ulterior pentru a determina nivelul biomarkerului p-tau217.
Pe parcursul perioadei de monitorizare, cercetătorii au identificat participantele care au dezvoltat ulterior tulburări de memorie sau alte probleme cognitive, inclusiv demență.
Analiza a arătat că femeile care prezentau niveluri mai ridicate ale biomarkerului în sânge aveau o probabilitate mult mai mare de a dezvolta demență mai târziu în viață. Cu cât nivelul p-tau217 era mai mare, cu atât creștea și riscul de apariție a bolii.
Riscul nu este același pentru toate persoanele
Studiul a arătat că relația dintre biomarkerul p-tau217 și riscul de tulburări cognitive nu a fost identică pentru toate participantele.
Legătura dintre nivelul crescut al biomarkerului și evoluția cognitivă nefavorabilă a fost mai puternică la femeile care aveau peste 70 de ani la momentul includerii în studiu, comparativ cu cele mai tinere.
De asemenea, riscul a fost mai ridicat la femeile care prezentau factorul genetic APOE ε4, cunoscut ca unul dintre principalii factori de risc pentru boala Alzheimer.
Cercetătorii au observat că biomarkerul p-tau217 a fost mai predictiv pentru demență și la femeile care au fost repartizate în studiu pentru terapie hormonală cu estrogen și progestin, comparativ cu cele care au primit placebo.
Au fost observate diferențe și între femeile albe și cele de culoare în ceea ce privește intensitatea asocierii dintre biomarker și demență. Totuși, combinarea nivelului de p-tau217 cu vârsta a îmbunătățit predicția riscului de demență într-un mod similar în ambele grupuri.
De ce sunt promițători biomarkerii din sânge
Autorii studiului spun că biomarkerii măsurați în sânge, precum p-tau217, sunt promițători deoarece sunt mult mai puțin invazivi și mai ușor de utilizat decât metodele actuale de diagnostic.
În prezent, evaluarea modificărilor asociate bolii Alzheimer se bazează în principal pe imagistica cerebrală sau pe analiza lichidului cefalorahidian, proceduri mai costisitoare și mai dificile pentru pacienți.
„Acest lucru este important pentru accelerarea cercetărilor privind factorii care influențează riscul de demență și pentru evaluarea strategiilor care ar putea reduce acest risc”, a declarat Linda K. McEvoy, cercetător principal la Kaiser Permanente Washington Health Research Institute și autor senior al studiului.
Testul nu este încă folosit în practica medicală
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că biomarkerii detectați în sânge nu sunt încă recomandați pentru utilizare clinică la persoanele care nu prezintă simptome de tulburări cognitive.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina modul în care testarea pentru p-tau217 ar putea fi integrată în practica medicală și dacă identificarea timpurie a riscului ar putea influența evoluția bolii.
Cercetări viitoare vor analiza și modul în care factori precum terapia hormonală, profilul genetic și alte condiții de sănătate asociate înaintării în vârstă interacționează cu nivelurile de p-tau217 din plasmă pe parcursul vieții și influențează riscul de demență.
