Numărul tot mai mare de mașini, traficul intens, claxoanele, motocicletele care gonesc, sirenele ambulanțelor și ale pompierilor, dar și lucrările de construcții au făcut ca orașele din Republica Moldova și nu doar să devină din ce în ce mai zgomotoase. Pe termen lung, această gălăgie ne îmbolnăvește. Poluarea fonică este a treia cea mai mare amenințare de mediu în Europa, după aerul poluat și schimbările climatice. Potrivit Agenției Europene de Mediu, aproximativ 100 de milioane de europeni trăiesc zilnic în zgomot peste limita considerată sigură – 55 de decibeli (dB).
Zgomotul din Chișinău, peste limitele admise
Datele parțiale disponibile din studii și măsurători universitare arată că, în unele sectoare ale municipiului Chișinău, nivelul de zgomot atinge frecvent 75–80 dB, ceea ce înseamnă depășiri de până la 10–15 dB față de pragurile admise pentru zonele rezidențiale.
Expunerea constantă la un astfel de nivel sonor nu înseamnă doar disconfort. Conform Agenției Europene de Mediu, zgomotul prelungit poate provoca boli cardiovasculare, tulburări de somn, diabet și chiar depresie. Vara, problema devine și mai vizibilă: căutând aerul răcoros al serii, mulți oameni dorm cu ferestrele deschise, lăsând zgomotul orașului să intre în locuințe.
Statisticile arată că expunerea cronică la zgomot este asociată anual cu aproximativ 66.000 de decese premature, 50.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare și 22.000 de cazuri de diabet în Europa. De asemenea, sunt raportate mii de cazuri de depresie și demență.
Copiii și adolescenții sunt cei mai vulnerabili: în cazul lor, zgomotul este corelat cu tulburări de comportament, obezitate și dificultăți de concentrare sau citire.
Cum ne afectează concret sănătatea zgomotul
Potrivit Ericăi Walker, epidemiolog la Universitatea Brown, citată de National Geographic, sunetele prea puternice sau prea frecvente pot distruge auzul.
Zgomotele intense nu afectează doar structurile urechii interne – membrane, celule ciliate și nervi auditivi, ci pot perturba somnul și declanșa reacții de stres în lanț în întregul organism.
„Când se declanșează răspunsul la stres, respirația se accelerează, ritmul cardiac crește, iar corpul eliberează hormoni de stres”, explică specialista.
Dacă acest lucru se întâmplă ocazional, nu este o problemă majoră. Însă expunerea cronică la zgomot duce la stimularea constantă a sistemului nervos, crescând riscul de hipertensiune, infarct sau alte boli cardiace.
Conform estimărilor, 48.000 de cazuri noi de boli cardiace din Europa sunt cauzate anual de poluarea fonică, care afectează și somnul a peste 6,5 milioane de oameni.
Zgomotul poate crește tensiunea arterială și ritmul cardiac chiar și în timpul somnului, iar aceste dereglări se asociază cu greutate mică la naștere sau diabet de tip 2.
Pe lângă efectele fizice, lipsa controlului asupra mediului sonor poate genera anxietate, iritabilitate și depresie, subliniază cercetătorii.
Somnul, un aliat fragil al sănătății
Somnul este esențial pentru regenerarea organismului. El ajută la învățare, consolidarea memoriei, creșterea și repararea celulară.
Tot în timpul somnului, corpul elimină toxinele din creier și își întărește sistemul imunitar. Când somnul este fragmentat de zgomot, apar disfuncții vasculare, tulburări ale metabolismului glucozei și modificări ale apetitului.
Interesant este că sensibilitatea noastră la zgomot, chiar și în timpul somnului, este un mecanism evolutiv de supraviețuire: urechile rămân „în alertă” pentru a detecta potențiale pericole din mediu.
Ce soluții propune Uniunea Europeană
Pentru a limita efectele poluării fonice, orașele europene implementează diverse măsuri:
- utilizarea de asfalt fonoabsorbant pe drumuri;
- anvelope silențioase pentru vehiculele de transport public;
- dezvoltarea infrastructurii pentru mașini electrice;
- promovarea mobilității active (mersul pe jos, bicicleta);
- crearea de zone pietonale și spații verzi liniștite, unde locuitorii pot scăpa de zgomotul urban.
Multe dintre aceste măsuri contribuie și la reducerea poluării aerului. Specialiștii recomandă strategii integrate pentru diminuarea simultană a zgomotului și a emisiilor din trafic.
Dacă nu se vor lua măsuri eficiente, numărul persoanelor expuse la niveluri nocive de zgomot va continua să crească, pe fondul urbanizării și al creșterii mobilității.
Reducerea semnificativă a poluării fonice necesită combinația de tehnologii moderne, politici ambițioase, planificare urbană inteligentă și schimbări de comportament individual.
