Republica Moldova marchează pe 19 mai Ziua internațională a medicului de familie, o profesie care stă la baza întregului sistem de sănătate, dar care se confruntă cu o presiune tot mai mare, mai ales în sate. Dincolo de mesajele de felicitare, realitatea din localitățile țării noastre arată o criză de cadre care nu mai poate fi ignorată. În țară activează aproximativ 1.800 de medici de familie, potrivit datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). Mai mult de 20% dintre medicii de familie au peste 65 de ani, iar sistemul mai are nevoie de peste 200 de specialiști în plus. Această combinație între deficit și îmbătrânirea personalului pune presiune directă pe accesul oamenilor la servicii medicale de bază.
În sate, medicina de familie devine o luptă zilnică
Problema este cel mai vizibilă în localitățile rurale, acolo unde medicul de familie este, de multe ori, singurul punct real de sprijin medical pentru comunitate. În unele sate, un singur medic are în grijă mii de pacienți, iar acolo unde posturile rămân neacoperite, oamenii sunt nevoiți să se deplaseze zeci de kilometri pentru o consultație simplă.
Medicii din teritoriu vorbesc despre ani întregi în care nu a mai venit nimeni să le ia locul colegilor ieșiți la pensie. Migrația tinerilor specialiști, dar și distribuirea inegală a resurselor umane, fac ca unele comunități să funcționeze la limită, cu un personal medical insuficient pentru nevoile reale ale populației.
O profesie care ține sistemul în echilibru
CNAM subliniază că medicul de familie este primul contact al pacientului cu sistemul medical și cel care rezolvă cele mai frecvente probleme de sănătate. De la consultații obișnuite până la monitorizarea bolilor cronice, acești medici asigură continuitatea îngrijirilor și orientează pacienții către specialiști atunci când este nevoie.
În același timp, medicina de familie rămâne esențială pentru prevenție și pentru promovarea unui stil de viață sănătos, chiar dacă în multe cazuri volumul de muncă depășește cu mult capacitatea echipelor din teritoriu.
Investiții și sprijin
În ultimii ani, statul a direcționat resurse importante către medicina primară. CNAM arată că miliarde de lei sunt alocate anual pentru funcționarea sistemului, inclusiv pentru salariile medicilor de familie, modernizarea centrelor de sănătate și dotarea cabinetelor medicale.
Doar în 2025 au fost alocate 3,4 miliarde de lei pentru asistența medicală primară. În același an, peste 27 de milioane de lei au fost direcționate către modernizarea instituțiilor medicale, fiind renovate 48 de sedii ale centrelor de sănătate și ale oficiilor medicilor de familie, majoritatea în mediul rural. Alte peste 2,5 milioane au fost folosite pentru echipamente medicale în 18 centre de sănătate.
În paralel, autoritățile au introdus și măsuri pentru atragerea tinerilor medici în sistem. Aceștia pot beneficia de indemnizații unice, sprijin pentru transport și compensații pentru cheltuielile de deplasare, în încercarea de a reduce dezechilibrul dintre orașe și sate.
Reorganizări în sistemul medical
Pe fondul lipsei de personal și al nevoii de eficientizare, autoritățile au decis ca, începând cu 1 iulie 2026, centrele de sănătate autonome care deservesc mai puțin de 6.000 de persoane și au mai puțin de trei medici să își piardă autonomia administrativă.
Acestea nu vor fi închise, ci vor fi integrate și reorganizate ca subdiviziuni ale unor centre de sănătatea mai mari. Măsura vizează consolidarea asistenței medicale primare, în special în zonele unde resursele umane sunt deja limitate.
Povestea unui medic care a ales să o ia de la capăt
În mijlocul acestor realități, povestea Tatianei Alexeenco, medic de familie la Centrul de Sănătate Copanca, raionul Căușeni, arată ce înseamnă, în practică, această profesie.
După aproape două decenii în care a activat în calitate de medic infecționist, ea a decis în 2023 să revină la rezidențiat și să aleagă medicina de familie. A finalizat pregătirea în 2025, la vârsta de 45 de ani, într-un moment în care mulți consideră că o carieră este deja stabilă.
Decizia nu a fost ușoară, dar a venit din dorința de a lucra mai aproape de oameni și de a avea un impact direct asupra comunității.
Astăzi, drumul ei zilnic înseamnă aproximativ 60 de kilometri până la pacienții din Copanca. În ciuda distanțelor și a volumului mare de muncă, spune că medicina de familie îi oferă un sens pe care nu îl regăsea înainte.
O profesie esențială, dar tot mai fragilă
Medicina de familie rămâne pilonul de bază al sistemului de sănătate, însă este și una dintre cele mai vulnerabile verigi. În special în sate, lipsa medicilor transformă accesul la servicii medicale într-o provocare zilnică pentru pacienți.
În această zi dedicată lor, medicii de familie sunt apreciați pentru munca, răbdarea și responsabilitatea cu care țin în echilibru un sistem aflat sub presiune. În spatele fiecărui cabinet rămâne însă aceeași realitate: prea puțini medici pentru nevoile tot mai mari ale comunităților.
