Pentru mulți, ziua începe cu aroma unei cafele sau a unui ceai, fie pregătite acasă, fie cumpărate în grabă, dintr-un butic de pe stradă sau dintr-un parc, unde mirosul proaspăt pare să aducă și un strop de relaxare. Dincolo de acest ritual familiar, datele unui amplu studiu observațional sugerează că un consum moderat zilnic de cafea sau ceai ar putea fi asociat cu un risc mai scăzut de demență și cu un declin cognitiv mai lent. Specialiștii subliniază însă că rezultatele indică o asociere, nu o relație directă de cauzalitate.
Consumul moderat de cofeină, echivalentul a două-trei cești de cafea cu cofeină sau una-două cești de ceai pe zi, este asociat cu un risc mai scăzut de demență, cu o încetinire a declinului cognitiv și cu o mai bună păstrare a funcțiilor cognitive, arată un studiu publicat, luni, în revista JAMA, preluat de News.ro.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Mass General Brigham, în colaborare cu Facultatea de Medicină a Universității Harvard, și a analizat datele a peste 130.000 de participanți, urmăriți pe o perioadă de până la 43 de ani.
Pe parcursul intervalului de monitorizare, 11.033 de persoane au dezvoltat demență.
Rezultatele arată că participanții cu cel mai mare aport de cofeină au avut un risc de demență cu până la 18% mai mic comparativ cu cei care consumau puțină cofeină sau deloc, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.
Beneficiile au fost cel mai evident asociate cu un consum moderat, însă un aport mai mare de cofeină nu a fost legat de efecte negative și a părut să ofere un nivel similar de protecție.
În plus, consumatorii de cafea au raportat mai rar simptome de declin cognitiv subiectiv, definit ca percepția personală a pierderilor de memorie sau a confuziei, cu o frecvență de 7,8%, comparativ cu 9,5% în rândul celor care nu consumau cafea.
Autorii notează că atât cafeaua, cât și ceaiul conțin compuși bioactivi, precum cofeina și polifenolii, care ar putea acționa ca factori neuroprotectori, prin reducerea inflamației și a proceselor de degradare celulară, și prin susținerea funcțiilor cognitive.
Cercetări anterioare au asociat cofeina cu o sensibilitate mai bună la insulină și cu o funcție vasculară îmbunătățită, elemente care ar putea contribui la efectele observate asupra sănătății cognitive.
Cercetătorii subliniază însă că studiul are un caracter observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de cauzalitate directă între consumul de cafea sau ceai și riscul de apariție a demenței.
De asemenea, analiza nu a ținut cont de tipurile de cafea sau ceai consumate și nici de modul de preparare, cum ar fi gradul de prăjire, originea produsului sau metoda de infuzare.
Autorii subliniază și faptul că intervențiile de prevenție sunt esențiale în demență, deoarece tratamentele disponibile în prezent oferă beneficii limitate după instalarea simptomelor.
Demența evoluează de obicei gradual, de la declin cognitiv subiectiv la deficit cognitiv ușor și, ulterior, la forme clinice de boală. Deși rezultatele sunt considerate încurajatoare, efectul observat este relativ modest, iar protejarea funcțiilor cognitive implică mai mulți factori. Potrivit coordonatorului studiului, consumul de cafea sau ceai cu cofeină ar putea reprezenta doar una dintre componentele acestui ansamblu de factori legați de stilul de viață.
