Persoanele care își păstrează un program constant de odihnă și activitate fizică ar putea îmbătrâni mai lent din punct de vedere biologic, sugerează un studiu realizat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health și publicat în revista științifică JAMA Network Open. Rezultatele indică faptul că organismul pare să funcționeze mai eficient atunci când programul zilnic urmează un ritm predictibil și sunt aliniate ceasului biologic natural.
Ce au analizat cercetătorii
Studiul a inclus 207 adulți de vârstă mijlocie și înaintată, ale căror activități au fost monitorizate timp de o săptămână. Cercetătorii au urmărit nivelul de mișcare, perioadele de somn și expunerea la lumină, analizând cât de regulate erau tiparele zilnice ale participanților.
Mai exact, au fost evaluate momentele de activitate maximă și de odihnă, precum și diferențele dintre perioadele active și cele de repaus. Ulterior, aceste date au fost comparate cu patru „ceasuri epigenetice” – instrumente care estimează vârsta biologică pe baza unor modificări chimice ale ADN-ului detectate în probe de sânge.
Rutina regulată, asociată cu o îmbătrânire mai lentă
Deși cele patru metode de evaluare nu au produs rezultate identice, cercetătorii au identificat o asociere semnificativă între existența unei rutine regulate și o îmbătrânire biologică mai lentă.
În schimb, persoanele cu programe fragmentate, caracterizate prin alternanțe frecvente între activitate și odihnă și prin lipsa unei rutine constante, au prezentat semne ale unei îmbătrâniri biologice accelerate.
Autorii au luat în calcul și alți factori care ar fi putut influența rezultatele, inclusiv vârsta, nivelul de educație și anumite afecțiuni medicale. Chiar și după aceste ajustări, asocierea dintre regularitatea programului și ritmul îmbătrânirii a rămas evidentă.
Diferențe observate între grupurile analizate
Potrivit studiului, legătura dintre rutina zilnică și îmbătrânirea biologică a fost mai puternică în cazul femeilor și al participanților albi.
Cercetătorii cred însă că efectele observate ar putea fi chiar mai mari decât cele identificate în analiză. Geneticianul Brion Maher, unul dintre autorii studiului, a explicat că cercetarea a inclus persoane care au ajuns la vârste înaintate și care erau suficient de sănătoase pentru a participa la studiu, ceea ce ar putea influența rezultatele.
De ce contează ritmurile circadiene
Specialiștii atrag atenția asupra rolului ritmurilor circadiene – ciclurile biologice care se repetă aproximativ la fiecare 24 de ore și care reglează somnul, starea de veghe, metabolismul și numeroase alte funcții ale organismului.
Atunci când aceste ritmuri sunt perturbate, riscul unor probleme de sănătate poate crește. Un exemplu frecvent este munca în ture de noapte, care obligă organismul să funcționeze împotriva propriului ceas biologic.
Rezultatele noului studiu sunt în concordanță cu cercetări anterioare care au asociat dereglarea ritmurilor zilnice cu inflamația crescută și cu reducerea volumului cerebral.
Cercetarea nu demonstrează o relație directă de cauzalitate
Autorii subliniază că studiul oferă doar o imagine de moment și nu poate demonstra că un program neregulat provoacă direct accelerarea îmbătrânirii biologice.
„Rezultatele noastre sugerează că ritmurile de odihnă și activitate ar putea reprezenta indicatori utili ai ritmului de îmbătrânire fiziologică la adulți”, a declarat Adam Spira, specialist în psihopatologie la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.
Cercetătorii spun că sunt necesare studii pe termen lung pentru a stabili dacă modificarea ritmului zilnic contribuie la accelerarea îmbătrânirii biologice sau dacă, dimpotrivă, procesul de îmbătrânire biologică este cel care afectează rutina zilnică a unei persoane.
