Pentru mulți adolescenți, rețelele sociale au devenit o parte firească a vieții de zi cu zi. Două, trei sau mai multe ore petrecute online nu mai sunt o excepție, ci o normalitate. Însă dincolo de comunicare și divertisment, tot mai multe date ridică întrebări despre impactul acestui timp asupra sănătății mintale. Un studiu realizat în Australia, desfășurat pe parcursul a zece ani, a urmărit aproape 1.200 de adolescenți din Melbourne, cu vârste între 9 și 19 ani. Cercetătorii au analizat anual atât timpul petrecut pe rețelele sociale, cât și indicatori ai sănătății mintale, inclusiv depresia, anxietatea, starea de bine și comportamentele de autovătămare. Rezultatele indică o asociere între utilizarea intensă a rețelelor sociale și o creștere a riscului de probleme de sănătate mintală în anul următor.
Peste 2 ore pe zi, pragul asociat cu risc crescut
Adolescenții care petrec peste două ore pe zi pe platformele sociale prezintă o probabilitate mai mare de a dezvolta simptome de depresie sau de a avea o stare de bine mai scăzută ulterior. Efectul este mai vizibil în prima parte a adolescenței, în special între 12 și 13 ani.
Deși diferențele observate sunt relativ mici la nivel individual, cercetătorii atrag atenția că, la nivelul unei populații întregi, impactul poate deveni semnificativ.
Fetele tinere, ușor mai afectate
Datele arată că asocierea este mai pronunțată în cazul fetelor de 12–13 ani, însă tendințe similare au fost observate și la băieți. Cercetătorii spun că expunerea la conținut online dăunător, dar și fenomenul de cyberbullying, ar putea contribui la aceste diferențe.
O perioadă vulnerabilă: începutul adolescenței
Specialiștii subliniază că prima parte a adolescenței este o perioadă sensibilă pentru dezvoltarea emoțională. Tocmai de aceea, expunerea excesivă la mediul online poate avea efecte mai vizibile în această etapă.
„Prima parte a adolescenței reprezintă o fereastră critică pentru intervenție”, a declarat autoarea principală a cercetării, Nandi Vijayakumar.
Ce spun cercetătorii despre soluții
Autorii studiului consideră că nu este vorba despre eliminarea completă a rețelelor sociale, ci despre stabilirea unor limite adaptate vârstei și despre educație digitală mai bună.
În acest sens, este recomandată implicarea părinților, dar și programe de alfabetizare digitală care să îi ajute pe adolescenți să înțeleagă mai bine riscurile mediului online.
Un context mai amplu al sănătății mintale la tineri
Cercetări anterioare realizate de Murdoch Children’s Research Institute arată că aproape trei sferturi dintre adolescenții australieni se confruntă cu simptome de depresie sau anxietate clinic semnificativă, ceea ce sugerează o problemă mai amplă de sănătate publică.
De la date la politici publice
Rezultatele vin în contextul unor măsuri adoptate deja în Australia, prima țară care a introdus restricții privind accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, invocând riscurile tot mai mari asupra sănătății mintale a tinerilor.
În acest context, neurologul pediatru Andrei Bunduchi, pornind de la cazurile medicale cu care se confruntă zilnic în cabinetul său, a afirmat într-o postare pe pagina sa de Facebook că și Republica Moldova ar trebui să inițieze o dezbatere serioasă privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale.
„Nu este vorba doar despre interdicții, ci despre siguranța copiilor, viitorul copiilor noștri și implicarea foarte serioasă a părinților”, a menționat medicul.
Între timp, Agenţia suedeză de sănătate publică a transmis un comunicat potrivit căruia copiii nu ar trebui să deţină propriile smartphone-uri înainte de vârsta de 13 ani. Obiectivul principal al acestei noi recomandări este de a „reduce riscul ca aceştia să fie expuşi la conţinut dăunător, să dezvolte probleme de somn sau să adopte un comportament de utilizare adictiv”, a explicat agenţia în comunicat, citat de AFP.
