Oamenii care rămân fără persoana iubită sunt mai predispuși să aibă probleme cu inima, chiar și un an după despărțire, arată un studiu. Cercetarea a demonstrat că moartea sau pierderea unui apropiat nu te lasă doar cu sentimentul inimii frânte, ci poate provoca schimbări fiziologice, care pot duce la probleme cardiace serioase. Astfel, persoanele ale căror parteneri își pierd viața prezintă un risc ridicat de a avea fibrilație atrială sau bătăi neregulate ale inimii, iar efectele pot fi de lungă durată.
Oamenii de știință studiază de mult timp fenomenul numit ”cardiomiopatie de stres” sau ”sindromul inimii zdrobite”, care apare în urma unui eveniment foarte trist, precum moartea partenerului de viață, iar persoana se poate simți ca și cum ar avea un atac de cord. Printre simptome pot fi dificultăți de respirație și dureri în piept, dar fără blocarea arterelor. Experții suspectează că este vorba despre un val mare de așa-numiții ”hormoni ai stresului”.
Într-un nou studiu, publicat în revista ”Open Heart”, cercetătorii au studiat dacă pierderea persoanei iubite poate duce la fibrilație atrială și cât de mare este acest risc. Echipa a examinat registrul național al Danemarcei, în care sunt 88.600 de oameni diagnosticați cu fibrilație atrială. Astfel, specialiștii au aflat că oamenii care și-au pierdut partenerul prezintă un risc cu 41% mai mare de a înregistra tulburări de ritm ale inimii decât ceilalți. Mai mult, acest risc poate persista timp de un an de la producerea evenimentului trist. Oamenii de știință au mai stabilit că problema este mai gravă în cazul tinerilor și a celor care și-au pierdut persoana iubită subit sau pe neașteptate.
”Acest studiu demonstrează o dată în plus că legătura dintre ceea ce avem în cap și inimă este foarte puternică și că o vizită la doctor, după un eveniment trist, nu este în plus”, spune autorul studiului Simon Graff, cercetător în cadrul Departamentului Sănătate Publică la Universitatea Aarhus.
Harmony Reynolds, cardiolog la Centrul Medical NYU Langone, a studiat, de asemenea, legătura dintre stres și inimă și spune că relația dintre acestea este bine cunoscută printre medici, totuși modalitățile de tratament sunt încă investigate. “Nu putem preveni apariția situațiilor stresante în viețile noastre, dar pot exista mai multe metode de a schimba modul în care stresul ne afectează organismul”, spune ea.
“Anumite chestii pot crește activitatea sistemului nervos parasimpatic, de exemplu exerciții fizice regulate, meditație, yoga și respirație profundă. Toate aceste activități aduc, oricum, multe beneficii pentru sănătate, astfel încât pot fi ușor de recomandat, chiar dacă nu suntem, deocamdată, siguri, că pot preveni riscul apariției problemelor cardiace în situații stresante.”
Uneori, fibrilația atrială poate fi provocată nu doar de durere, dar și de alte situații stresante, cum ar fi emoții foarte mari, de exemplu, în cazul unor competiții sportive foarte importante.
Totuși, chiar dacă este foarte amplu, studiul nu confirmă o legătură directă între fibrilația arterială și situațiile de stres. Cu toate acestea, cercetarea nu este prima care arată că ”durerea sufletească” poate provoca probleme cardiace. ”În prezent, muncă noastră doar sugerează o legătură, dar sperăm să putem schimba modul de gândire al societății, demonstrând că suferința de lungă durată nu este doar o stare mintală, ci și una fizică”, a adăugat Graff.
Fibrilația atrială presupune un ritm extrem de dezordonat al bătăilor inimii. Oamenii care au această boală simt palpitaţii, senzație de sufocare, de leșin, au amețeli și dureri în piept, pulsul este neregulat și pot avea stări de oboseală cronică. De multe ori, aceasta poate provoca accidente vasculare cerebrale.
Sursa: time.com
