7 May 2026
mun. Chișinău
boli diareice acute

Odată cu căldura, crește riscul îmbolnăvirilor de diaree acută, mai ales printre copii

Temperaturile cresc de la o zi la alta, oamenii petrec tot mai mult timp afară, au apărut mesele în aer liber și picnicurile, iar consumul produselor alimentare cumpărate din piețe, de la terase sau chiar de la marginea drumului devine mai frecvent. În această perioadă, copiii consumă mai des apă, înghețată ori fructe nespălate, ceea ce contribuie, în fiecare sezon cald, la creșterea numărului cazurilor de boli diareice acute. Peste 200 de boli sunt cauzate de consumul de alimente sau apă contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice.

În Republica Moldova sunt înregistrate, în fiecare an, aproximativ 16-20 de mii de cazuri de boli diareice acute (BDA), iar cei mai afectați sunt copiii. Potrivit specialiștilor, circa 75% dintre îmbolnăviri sunt raportate în rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 0 și 17 ani. Totodată, sunt înregistrate între 10 și peste 20 de izbucniri epidemice în grup. În unele cazuri, complicațiile pot fi grave, fiind raportate inclusiv decese atât în rândul copiilor, cât și al adulților.

De unde apar bolile diareice acute

Bolile diareice acute sunt provocate de bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice care ajung în organism prin apă ori alimente contaminate. Contaminarea poate avea loc în orice etapă, de la producerea și transportarea produselor alimentare până la depozitare, preparare sau consum.

Specialiștii menționează că peste 200 de boli sunt asociate consumului de apă sau alimente contaminate. Din grupul BDA fac parte infecții precum holera, dizenteria, salmoneloza, infecția rotavirală, febra tifoidă sau yersinioza.

Unele dintre aceste boli se transmit de la om la om, iar altele pot avea ca sursă animalele, păsările ori rozătoarele. De asemenea, în cazul anumitor infecții, cum este cea rotavirală, transmiterea poate avea loc și pe cale aerogenă.

În Republica Moldova, creșterea sezonieră a morbidității prin BDA se atestă în perioada caldă a anului, în special în lunile iunie-septembrie. Oamenii se pot infecta prin consumul alimentelor contaminate, prin contactul cu obiecte contaminate și nerespectarea regulilor de igienă personală, dar și prin consumul sau scăldatul în apa contaminată.

Simptomele bolilor diareice acute

Medicii avertizează că, la copii, mai ales la cei cu vârsta sub un an, simptomele pot evolua mult mai rapid decât la adulți. Printre cele mai frecvente manifestări se numără febra înaltă, de până la 40°C, durerile abdominale, greața, voma și scaunele lichide frecvente, uneori cu sânge sau mucus. În forme severe, acestea pot apărea chiar de 20-30 de ori pe zi și pot duce rapid la deshidratare.

În formele grave pot apărea septicemia sau șocul toxico-infecțios, situații care necesită intervenție medicală urgentă.

Perioada de incubare diferă în funcție de tipul infecției. Unele simptome apar la doar 30 de minute după contaminare, în timp ce alte boli, precum febra tifoidă sau yersinioza, se pot manifesta după până la trei săptămâni.

La nivel mondial, bolile diareice rămân o problemă majoră de sănătate publică. Anual, peste 400 de mii de copii sub 5 ani își pierd viața din cauza acestor maladii, iar alte aproximativ 50 de mii de decese sunt înregistrate în rândul copiilor cu vârste între 5 și 9 ani.

Cum ne putem proteja în sezonul cald

Specialiștii spun că multe dintre îmbolnăviri pot fi prevenite prin reguli simple de igienă și alimentație.

Printre cele mai importante măsuri se numără:

  • spălarea mâinilor cu săpun după folosirea toaletei și înainte de masă;
  • spălarea atentă a fructelor și legumelor sub apă curgătoare;
  • consumul apei doar din surse sigure;
  • păstrarea separată în frigider a produselor crude și a celor gata preparate;
  • respectarea termenelor și condițiilor de păstrare a alimentelor;
  • prepararea termică suficientă a produselor alimentare;
  • folosirea ustensilelor separate pentru produsele crude și cele gata de consum;
  • evitarea cumpărării produselor alimentare din locuri neautorizate.
  • prevenirea pătrunderii în casă, mai ales în bucătărie, a muștelor, insectelor și șoarecilor;
  • utilizarea pentru scăldat doar a bazinelor acvatice amenajate în acest scop.

În cazul copiilor mici, un rol important îl au alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață până la vârsta de doi ani sau chiar mai mult, precum și vaccinarea împotriva infecției rotavirale.

Totodată, autoritățile avertizează asupra riscurilor din timpul petrecerilor și evenimentelor organizate în condiții improprii. Prepararea mâncării cu câteva zile înainte, lipsa condițiilor de igienă sau implicarea în gătit a persoanelor bolnave pot provoca izbucniri de intoxicații alimentare în grup.

Ce trebuie făcut la primele simptome

Medicii recomandă evitarea autotratamentului, mai ales în cazul copiilor. La apariția simptomelor precum febra, vărsăturile, durerile abdominale sau diareea severă, oamenii sunt îndemnați să se adreseze medicului de familie sau să apeleze serviciul de urgență 112.

În Republica Moldova, în perioada 1-31 mai, se desfășoară Luna națională de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicațiilor alimentare și holerei. Campania are scopul de a informa populația despre riscurile specifice sezonului cald și despre măsurile care pot preveni îmbolnăvirile și izbucnirile epidemice. Agenția Națională pentru Sănătate Publică desfășoară activități de informare, educare și comunicare pentru populație și personalul unor instituții.

Medicii atrag atenția că, în sezonul cald, gesturi aparent simple, precum spălatul mâinilor, păstrarea corectă a alimentelor sau consumul apei din surse sigure, pot face diferența dintre o vară liniștită și o problemă gravă de sănătate.

Mai multe știri