Ritmul alert, stilul de viață nesănătos, sedentarismul, dieta dezechilibrată, fumatul și stresul cresc semnificativ riscul de boli cardiovasculare. Aceste afecțiuni devin tot mai frecvente, chiar și printre tineri. În toată lumea, inclusiv în Republica Moldova, bolile de inimă sunt pe primul loc și provoacă, în fiecare an, aproape 19 milioane de decese. Pe 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii. Autoritățile din domeniul Sănătății ne îndemnă repetat să avem grijă de inima noastră și ne reamintește despre importanța măsurilor de prevenire a bolilor cardiovasculare, precum consult medical periodic și stil de viață sănătos.
Bolile cardiovasculare sunt tulburări ale inimii și vaselor de sânge, ce includ: bolile coronariene, bolile cerebro-vasculare, bolile reumatice ale inimii și alte afecțiuni. Cea mai răspândită boală a inimii este hipertensiunea arterială. Din fericire, există soluții la îndemâna oricui pentru a preveni astfel de boli și încep cu schimbarea stilului de viață, continuând cu consulturi cardiologice periodice, chiar și atunci când nu există semne și simptome.
85% din decese sunt cauzate de atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. O treime dintre acestea, au loc prematur, adică până la 70 de ani. Cele mai multe decese cauzate de bolile cardiovasculare, mai exact, 75%, sunt înregistrate în țările cu venituri mici și medii.
Potrivit, datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în Republica Moldova, pe parcursul a două decenii, bolile cardiovasculare se plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces și dețin peste 55% din decesele cauzate de bolile netransmisibile. Indicatorii îmbolnăvirii prin bolile aparatului circulator se mențin la un nivel stabil înalt în ierarhia bolilor netransmisibile. Incidența bolilor de inimă în anul 2022 a constituit 1997,3 cazuri la 100 mii locuitori, fiind de 1,2 ori mai mare comparativ cu anul 2021 (1681,8 cazuri la 100 mii cazuri), iar prevalența a constituit 29793,2 cazuri la 100 mii locuitori în comparație cu 28302,5 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2021.
Printre cauzele care ne îmbolnăvesc inima la propriu se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, abuzul de alcool, inactivitatea fizică, precum și factorii de risc fiziologici, cum ar fi tensiunea arterială înaltă, nivelul crescut al colesterolului seric, glicemia crescută, obezitatea, alături de factori de risc nemodificabili, cum ar fi vârsta, sexul și predispoziția genetică. O influență importantă asupra abilității noastre de a lua o decizie corectă pentru sănătatea inimii o are mediul în care trăim, lucrăm sau ne distrăm.
Ziua Mondială a Inimii este marcată anual, pe 29 septembrie, începând cu anul 2000. În acest an, genericul acestei sărbători este: ,,Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima”.
