Unul din cinci elevi din Republica Moldova este victima bullyingului în școli, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției, confirmate de Ministerul Educației și Cercetării. Fenomenul este în creștere, atât din cauza amplificării comportamentelor agresive între copii, cât și a raportării mai frecvente a cazurilor de către elevi, părinți și profesori. Indiferent de cauze, bullyingul nu mai poate fi considerat o simplă ceartă între copii, ci o formă serioasă de agresiune care afectează dezvoltarea emoțională și socială a copilului și poate avea consecințe până la vârsta adultă.
Ce este bullyingul?
Termenul „bullying” provine din englezescul „bully”, care înseamnă agresor. Bullyingul reprezintă un comportament repetitiv și intenționat, bazat pe un dezechilibru de putere, prin care un copil este intimidat, umilit sau exclus din grup. Manifestările pot varia de la insulte, porecle și amenințări, până la loviri, excludere socială sau hărțuire online.
Tipurile de bullying
Bullyingul poate îmbrăca mai multe forme:
Bullying verbal: tachinare, porecle, insulte, jigniri, comentarii sexuale neadecvate, sarcasm, amenințări.
Bullying fizic: lovire, împingere, îmbrâncire, bătaie, ridicarea pumnului în semn de amenințare, distrugerea bunurilor victimei, gesturi obscene.
Bullying social (relațional): izolarea intenționată, influențarea altor copii să refuze prietenia cu victima, bârfe, răspândirea de zvonuri, umilire în public.
Bullying electronic (cyberbullying): hărțuire prin rețele sociale, mesaje agresive, publicarea de materiale umilitoare, furt de identitate pentru transmiterea de mesaje răuvoitoare. Cyberbullyingul este deosebit de periculos pentru că agresiunea continuă și în afara școlii, iar materialele pot circula mult timp în mediul online.
Adolescenții implicați în bullying — fie ca victime, fie ca agresori sau martori — pot prezenta absenteism, abandon școlar, performanțe scăzute, simptome de anxietate și depresie, stimă de sine redusă și dificultăți în gestionarea emoțiilor. Problemele emoționale și comportamentale pot persista și la vârsta adultă.
Unde apare bullyingul?
În școli
Școala este mediul cel mai frecvent asociat cu bullyingul, deoarece copiii petrec mult timp acolo. Agresiunea poate include excludere, hărțuire verbală, intimidare fizică sau online. Potrivit unui studiu UNICEF Moldova, violența în școli — inclusiv bullyingul — reprezintă o încălcare gravă a drepturilor copilului și afectează accesul la o educație echitabilă și sigură.
În februarie 2022, bullyingul a fost introdus în legislația Republicii Moldova prin completarea Codului Educației. Ministerul Educației și Cercetării a aprobat ulterior Metodologia de prevenire și combatere a bullyingului, obligatorie pentru toate instituțiile de învățământ.
În 2024 au fost înregistrate 1.718 cazuri de bullying în școli, iar în 2025 numărul este în creștere cu 108 cazuri. Specialiștii explică această creștere printr-o raportare mai activă din partea copiilor, părinților și profesorilor. Un copil afectat de bullying are nevoie de sprijin, siguranță și încredere din partea adulților din jur.
În locurile de joacă
Interacțiunile dintre copii pot degenera uneori în comportamente agresive, care duc la excludere sau intimidare.
În activități sportive sau extracurriculare
Activitățile sportive, cercurile creative, taberele sau excursiile pot deveni contexte în care apar comportamente de bullying. Supravegherea atentă a adulților este esențială pentru prevenirea situațiilor de risc.
În mediul online
Anonimatul, viteza de răspândire a informației și lipsa controlului fac din mediul digital un spațiu unde bullyingul poate fi amplificat.
La locul de muncă
Bullyingul nu afectează doar copiii. Mobbingul la locul de muncă poate declanșa probleme serioase de sănătate mintală, precum anxietate, depresie și epuizare emoțională.
Bullyingul din copilărie și efectele sale la maturitate
Experiențele traumatizante din copilărie sau adolescență pot influența pe termen lung modul în care o persoană își percepe propria valoare, interacționează cu ceilalți și gestionează situațiile dificile. Adulții care au suferit bullying pot dezvolta anxietate, depresie, hipervigilență, neîncredere sau dificultăți de relaționare. Pentru unii, episodul devine o amintire dureroasă care revine în momente de stres, afectând calitatea vieții.
Multe cazuri de bullying au ajuns în atenția publicului. Cel mai recent, care a generat discuții în mediul online, a fost relatat de Inna Sîrbu, jurnalistă, coach și specialist în știința vitaminelor și nutrienților, aflată în prezent la studii în domeniul medicinii integrative și preventive. La 36 de ani, ea a decis să vorbească deschis despre o experiență trăită în adolescență.
La 16 ani, a fost ademenită de un grup de fete cunoscute din orașul ei, forțată să urce într-o mașină și dusă într-un loc izolat, unde a fost bătută și acuzată de lucruri pe care nu le-a făcut. Bătăile i-au provocat inclusiv o asimetrie facială, vizibilă și astăzi.
Inna a ales să vorbească public despre această experiență după ce, în urma unui interviu, a fost atacată online din cauza asimetriei feței. Relatarea ei a inspirat alte persoane să își împărtășească propriile traume. Totodată, inițiatoarea agresiunii, deși nu au fost publicate nume de familii, a reacționat prin noi insulte și amenințări, în locul asumării responsabilității. Inna Sîrbu a anunțat că o va acționa în judecată.
Povestea ei arată cât de profund pot marca bullyingul și violența adolescenței viața unui adult și că orice experiență poate fi depășită atunci când ai curajul să vorbești despre ea, să ceri sprijin și să nu mai porți singur povara nedreptății trăite.
De ce este important să fie abordate traumele timpurii
Adulții care au trecut prin bullying au nevoie de timp, înțelegere și uneori de intervenție specializată pentru a vindeca urmele lăsate de abuz. Conștientizarea impactului, validarea emoțiilor și recunoașterea faptului că vina nu aparține victimei sunt pași esențiali în procesul de recuperare.
Cum ajută sprijinul specializat
Terapia îi poate ajuta pe adulții care au experimentat bullying să înțeleagă tiparele emoționale formate în copilărie, să reducă impactul traumelor și să își reconstruiască imaginea de sine. În Republica Moldova, sprijinul psihologic poate fi accesat în cele 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală deschise în fiecare raion și municipiu din țară.
