Problemele din domeniul sănătății nu vor fi soluționate, dacă sursele financiare vor fi cheltuite în continuare inadecvat. Iar singura modalitate de a preveni erorile și abuzurile, care contribuie la acumularea datoriilor, este monitorizarea procesului de gestionare a banilor publici în instituțiile medicale. Obiectivul poate fi atins prin implementarea unui sistem informațional unic în domeniul sănătății și introducerea cardului de sănătate. Despre avantajele acestei reforme a vorbit ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, la o întâlnire cu medicii din raionul Strășeni.
Mecanismul va contribui la îmbunătățirea calității asistenței medicale și nu va permite managerilor instituțiilor medicale să întreprindă acțiuni în dezavantajul pacienților.
„În mai multe spitale am descoperit că medicamente sunt doar pe hârtie. În realitate însă, preparatele cumpărate din sursele CNAM au fost distribuite farmaciilor private din interiorul instituțiilor medicale. Prin urmare, în timpul spitalizării, pacienții asigurați medical erau nevoiți să cumpere singuri preparatele. Odată cu implementarea sistemului informațional unic și introducerea cardului de sănătate, asemenea inegalități nu vor mai putea fi comise. Vom ști cu exactitate la ce instituție medicală a mers persoana asigurată, ce medicamente a primit și ce tratamente a urmat”.
În România, după doi ani de la aplicarea reformei, autoritățile au reușit să economisească peste 30 la sută din bugetul pentru sănătate. În Republica Moldova, aceasta rată ar putea fi de 20 la sută, în opinia ministrului Sănătății. Asta înseamnă aproape un miliard de lei, bani care ar putea fi investiți în modernizarea medicinii de urgență.
„Medicina de urgență prespitalicească se află într-o stare deplorabilă. Avem doar 350 de ambulanțe, cu o sută mai puține decât este necesar. 70 la sută dintre acestea sunt învechite și nici nu sunt dotate cu echipamentul necesar pentru acordarea primului ajutor medical. Economiile sunt indispensabile, pentru a putea cumpără ambulanțe noi. O mașină costă 60 de mii de euro. Iar noi avem nevoie de 450. Dacă vom economisi, anual, vom avea posibilitatea să cumpărăm câte 100 de ambulanțe”.
Ministerul Sănătății va pleda și pentru schimbarea mecanismului de finanțare a sistemului sănătății, deoarece favorizează acumularea datoriilor.
70 la sută dintre fondurile sistemului de asigurări medicale obligatorii este acoperit de salariați și angajatori. Vorbim despre 870 de mii de moldoveni. Aceștia investesc în domeniul sănătății, în total, nouă la sută din venitul lor. În același timp, contribuția persoanelor asigurate din contul bugetului de stat este de trei ori mai mică. Ministerul Finanțelor alocă pentru această categorie de beneficiari ai fondurilor sistemului de asigurări medicale obligatorii doar câte 1326 de lei. Totodată, statul oferă posibilitatea persoanelor care se asigură individual să cumpere polița la jumătate de preț.
„Vorbim despre un mecanism inechitabil al contribuțiilor în fondurile sistemului de asigurări medicale. Motiv pentru care nu ajung bani în sistemul sănătății. Vom pleda pentru schimbarea acestui mecanism. Ministerul Finanțelor trebuie să aloce pentru persoanelor care nu pot să se asigure medical aceleași sume pe care le achită contribuabilii. În acest mod, vor fi evitate datoriile în sistemul de sănătate” .
De asemenea, Ministerul Sănătății își propune să aplice măsuri mai dure față de absolvenții studiilor de rezidențiat, care vor refuza să lucreze în domeniu timp de trei ani, conform repartizării. Anual, 400 de tineri își ridică diploma de medic. Însă în instituțiile medicale publice din raioane ajung doar 70. Dintre aceștia, doar jumătate rămâne să activeze până la sfârșitul perioadei.
„Regulamentul nu prevede termenul în care tinerii specialiști trebuie să-și înceapă activitatea în instituțiile medicale unde au fost repartizați. În acest an însă Ministerul Sănătății va monitoriza situația. Le oferim o perioadă de trei luni, pentru a se recrea și a-și rezolva problemele personale. La sfârșitul lunii noiembrie vom aplica însă prevederile regulamentului, care stipulează că medicii trebuie să întoarcă statului banii pentru instruire. Cetățenii au dreptul să beneficieze de serviciile medicului instruit din banii statului”.
În prezent, în instituțiile medicale din țară activează peste 10 mii de medici. Zece la sută dintre ei sunt pensionari, iar 20 la sută vor atinge vârsta de pensionare în următorii cinci ani.
