23 July 2024
mun. Chișinău

Diabetul, boală provocată inclusiv de stilul de viață nesănătos, afectează tot mai mulți oameni

În Republica Moldova, cota diabetului dintre toate bolile endocrine, bolile de nutriție și metabolism este în jur de 48%, în creștere de la an la an. În ultimii trei ani, se atestă o majorare de 1,5 ori a cazurilor noi de boală. În ultimii zece ani, însă, numărul de cazuri de diabet din țara noastră s-a dublat. Sunt datele statistice oferite de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în contextul Zilei Mondiale a Diabetului, marcată în fiecare an, pe 14 noiembrie.

Diabetul este o boală netransmisibilă, care apare atunci când pancreasul nu mai poate să producă insulină sau când organismul nu are capacitatea de a utiliza insulina pe care o produce. Deși este o boală progresivă, oamenii care suferă de diabet pot avea o viață activă, dacă își pot gestiona boala.

La nivel mondial, 1 din 10 adulți suferă de diabet zaharat. Majoritatea dintre ei are diabet de tip 2.

Potrivit datelor ANSP, în 2022, în Republica Moldova, peste 131 de mii de oameni aveau diabet zaharat, dintre care 19.367 de pacienți – dependenți de insulină. În ultimii trei ani, se atestă o creștere de 1,5 ori a cazurilor noi de boală: de la 280,8 de cazuri la 100 mii locuitori, în anul 2020, până la 409,9 de cazuri la 100 mii locuitori, în 2022.

Dacă nu este ținut sub control, diabetul reprezintă una dintre cauzele principale ale dizabilității precoce: infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală, leziuni hepatice, disfuncție sexuală, orbire, amputare a membrelor inferioare, etc. Fiecare a treia persoană cu cecitate (probleme de vedere) și insuficiență renală suferă de diabet zaharat, 70% din amputații ale membrelor inferioare sunt cauzate de diabet. Această boală condiționează, în medie, o reducere cu 10 ani a speranței de viață.

Diabetul zaharat a provocat, la nivel mondial, aproape șapte milioane de decese, în anul 2021, în pofida faptului că s-au cheltuit peste 970 de miliarde de dolari pentru tratament. În Republica Moldova, rata mortalității, în anul 2022, a fost de 16,5 la 100 de mii de locuitori.

Din totalul global de cheltuieli pentru asistența medicală, diabetului îi revin 9%.

O altă problemă constă în faptul că aproximativ 44% dintre oamenii care trăiesc cu diabet zaharat, la nivel mondial, nu sunt diagnosticate, arată studiile medicale. Jumătate dintre cei care au fost diagnosticați nu primesc tratament corespunzător. 3 din 4 persoane cu diabet zaharat trăiesc în țări cu venituri mici și medii, unde oamenii nu pot accesa întotdeauna serviciile de asistență medicală.

În mod normal, diabetul este împărțit în tipul I și II. Cercetătorii din Suedia și Finlanda au descoperit însă cinci tipuri de diabet, care ar putea arăta necesitatea unui tratament personalizat, care ar fi mult mai eficient, potrivit BBC.

Diabetul de tip I, denumit diabet insulino-independent sau diabet cu debut juvenil, este o boală a sistemului imunitar, în care peste 90% din celulele pancreatice care produc insulină sunt distruse definitiv. În consecință, producția pancreatică de insulină este redusă sau absentă. Unele persoane se aleg cu diabet din cauza predispozițiilor genetice.  

Diabetul de tip II, denumit diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la vârsta adultă, se caracterizează prin faptul că pancreasul continuă să producă insulină, uneori chiar mai mult decât în mod natural. Organismul însă nu mai folosește corect insulina pe care o produce. Diabetul de tip II este văzut ca o consecință a unui stil de viață nesănătos: grăsimea corpului poate afecta modul în care funcționează insulina. Printre factorii de risc pentru diabetul zaharat de tip II se numără obezitatea, sedentarismul și dieta dezechilibrată. Pentru a reduce cât mai mult riscul apariției acestei boli, este recomandat un stil de viață sănătos care să includă multă mișcare și o alimentație bogată în legume, fructe și cereale integrale. Cercetările în domeniu arată că diabetul zaharat de tip II poate produce modificări funcționale și structurale ale creierului, ducând la declin cognitiv și îmbătrânire prematură a funcțiilor cerebrale.

Studiul efectuat în 2018 de către Centrul de Diabet al Univesității Lund, din Suedia, și de Institutul Molecular de Medicină din Finlanda, arată că pacienții pot fi împărțiți în cinci grupuri diferite:

Grupul 1 – un diabet sever autoimun, care, în linii mari, este același cu diabetul de tip 1 clasic – începe când pacienții sunt tineri, aparent sănătoși, iar o boală imunitară i-a lăsat fără posibilitatea de a produce insulină.

Grupul 2 – diabetul sever cu deficit de insulină, care seamănă cu grupul 1 – pacienții sunt tineri, au o greutate normală și se luptă să producă insulină, însă nu sistemul imunitar este de vină.

Grupul 3 – diabetul sever rezistent la insulină. Se referă, în general la pacienții supraponderali al căror organism produce insulină, însă corpul lor nu mai răspunde la ea.

Grupul 4 – diabetul asociat obezității, întâlnit cel mai des la oamenii care sunt supraponderali, dar metabolic mai aproape de normal , decât cei din grupul 3.

Grupul 5 – diabetul ușor asociat cu înaintarea în vârstă. Pacienții dezvoltă simptomele la bătrânețe, în comparație cu celelalte grupuri, iar boala lor tinde să fie mai blândă.

Dacă diabetul zaharat s-a instalat deja, este esențial ca pacientul să meargă periodic la medic să își monitorizeze constant glicemia să urmeze tratamentul recomandat, pentru a preveni complicațiile.

Cele mai frecvente complicații ale diabetului zaharat sunt nefropatia diabetică (afectarea rinichilor) și neuropatia diabetică (lezarea nervilor periferici). În timp, afectarea nervilor de la nivelul membrelor inferioare poate provoca așa-numitul picior diabetic, o complicație care se manifestă prin pierderea sensibilității la nivelul picioarelor. Din această cauză, crește riscul de infectare a rănilor, care se vindecă foarte greu, și astfel se poate ajunge la amputații ale piciorului.

În Republica Moldova, persoanele cu diabet, asigurate, beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice. Aceste servicii includ: testarea glicemiei la medicul de familie, realizarea analizelor, a examenelor profilactice la specialiști, tratament spitalicesc.

Pacienții cu diabet zaharat au acces gratuit la 14 denumiri comune internaționale de medicamente, în diverse forme farmaceutice și doze, inclusiv analogi de insulină și medicamente pentru prevenirea complicațiilor.

Totodată, aceste persoane beneficiază de o serie de dispozitive medicale compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală: 11 tipuri de teste pentru aprecierea glicemiei, dintre care două modele gratuite, iar nouă compensate, opt tipuri de lanțete pentru determinarea glucozei în sânge, dintre care trei modele gratuite și cinci compensate, două tipuri de seringi sterile cu ac pentru insulină, dintre care un model gratuit și unul compensat, trei modele de ace pentru stilou injector de insulină, dintre care unul gratuit, iar două compensate. Din surse centralizate, copiii cu diabet sunt asigurați cu dispozitive și consumabile pentru administrarea insulinei.