Internetul a reușit, timp de peste 25 de ani, să deschidă multe uși și a devenit pentru societatea mondială un element indispensabil al economiei și prosperității. Această rețea internațională reprezintă și un catalizator al dezvoltării educației și, nu în ultimul rând, un bun prieten al tinerilor, care nu ezită să se relaxeze apelând la diferite jocuri sau să comunice ore în șir pe rețelele de socializare. Computerul este deja o necesitate. Oamenii fac cumpărături online, lucrează de la distanță datorită calculatorului și chiar conduc firme și companii. Totul a ajuns la un click distanță. Computerul, Internetul și rețelele de socializare s-au transformat însă în mari dependențe ale secolului, care, treptat, au devenit chiar probleme sociale. În lumea virtuală, de regulă, sunt atrași cu ușurință copiii și adolescenții, care au obsesia de a-și verifica permanent pagina lor de Facebook, să joace fără întreruperi, acțiuni care ajung la înlocuirea rolului social real și la neglijarea familiei și sănătății. Izolarea virtuală reduce enorm de mult din capacitatea de a înțelege lumea. Persoanele dependente de Internet accesează, deseori, site-uri care presupun asumarea de anumite riscuri, cum ar fi jocurile online periculoase, site-urile de pariuri și de shopping. Un lucru a devenit clar, persoanele dependente de lumea cibernetică sunt oameni cu probleme reale emoționale și au nevoie de ajutorul specialiștilor, pentru a nu cădea în capcanele profitorilor. Multe state dezvoltate au recurs deja la acțiuni concrete pentru a-și feri cetățenii de conținuturi periculoase din Internet. Chiar dacă este imposibil să institui un mecanism de control al informației, care circulă în această rețea internațională, pot fi totuși stabilite anumite filtre. Pentru a reduce impactul negativ al Internetului, și Guvernul de la Chișinău a aprobat Planul de acțiuni pentru anii 2017-2020 privind promovarea siguranței pe Internet a copiilor și adolescenților.
Soluții pentru depistarea conținuturilor ilegale din Internet
Noul program al Guvernului, care va costa statul aproximativ 2,2 milioane de lei, prevede crearea unei platforme web pentru raportarea conținutului ilegal apărut pe site-uri, portaluri sau diferite rețele de socializare. Sesizările, care vor ajunge la punctele naționale de control, vor putea fi făcute de orice utilizator care suspectează că o anumită informație sau mesaj poate avea un impact negativ asupra copiilor sau adolescenților. Potrivit viceministrului Tehnologiei Informației, Vitalie Tarlev, în implementarea programului vor fi implicate atât instituțiile guvernamentale, cât și furnizorii de servicii și societatea civilă. „În prezent, în lume nu există mecanisme clare pentru a filtra întreg conținutul Internetului, iar cele puține existente sunt extrem de costisitoare. În aceste condiții, procedura de raportare a situațiilor când sunt promovate conținuturi defectuoase este foarte eficientă în toate statele civilizate. Orice utilizator, care va decide că un conținut oarecare este nociv pentru minori, va putea face o sesizare, inclusiv online. După care experții vor lua măsurile necesare, vor examina aplicații și chiar în baza unor hashtaguri vor face concluzii. Vor fi efectuate noi cursuri de instruire pentru personalul implicat în combaterea criminalității cibernetice. De asemenea, se propune includere în programul școlar a unui curs privind informarea elevilor și profesorilor 
despre riscurile la care sunt expuși copii pe Internet”, a declarat Vitalie Tarlev. Așadar, un element important este educarea copiilor și adolescenților, iar sensibilizarea profesorilor și elevilor despre pericolele Internetului ar putea propulsa eforturile și promovarea unei rețele mai sigure pentru copii. De asemenea, furnizorii de servicii vor trebui să adopte instrumente de autoreglementare și utilizarea unor soluții tehnologice, cum ar fi setări pentru telefoanele mobile create pentru copii. Programul național mai prevede elaborarea unei baze de date naționale pentru materialele foto și video cu un conținut ilegal. Autoritățile mai propun preluarea și traducerea cursului electronic de instruire privind siguranța online pentru copii, adolescenți, părinți și profesori elaborat în cadrul proiectului onlinesafety.info. Specialiștii moldoveni confirmă faptul că cei mai mulți părinți au un nivel scăzut de cunoștințe despre riscurile la care sunt expuși copiii și despre măsurile de precauție pe care le pot lua. Ei preferă măsuri represive și nu aplică, de exemplu, instrumente de control parental sau un software de filtrare a contentului, care pot fi găsite cu ușurință prin intermediul motorului de căutare Google și pot fi instalate gratuit.
70% dintre locuințele din Moldova sunt conectate la Internet
Statistica națională arată că, în prezent, 68 de locuințe din 100 sunt conectate la rețeaua de Internet. De asemenea, gradul de utilizare a Internetului mobil este de 47 de abonamente la 100 de locuitori. Adică fiecare al doilea deținător de telefon mobil are conexiune directă la rețeaua internațională. Potrivit unui studiu britanic, copiii sub 16 ani petrec peste 20 de ore pe săptămână în față computerului. De cele mai multe ori ei sunt conectați la realitatea virtuală, în defavoarea celei reale. Un alt studiu internațional, realizat în 2016, arată că fiecare al treilea copil care are între 11 și 12 ani dispune de un profil activ pe o rețea socială, cum ar fi Facebook, spațiu în care postează numeroase informații personale. Mai mult de 20% oferă informații despre orașul în care locuiesc, ce vârstă au și imagini cu ei înșiși.
Internauții minori, victime ale „jocului morții”
Acțiunile Guvernului de a elabora un nou Plan de siguranță pe Internet vin și după ce țara a fost zguduită de cazul tragic al adolescenților care s-au sinucis în Capitală. În data de 8 martie, doi minori, de 15 și 16 ani, din Chișinău, s-au aruncat în gol de pe un bloc cu 18 etaje. Fata și băiatul au fost găsiți ținându-se de mână, legați cu bandă adezivă. Înainte de tragedie, ei au postat pe rețelele de socializare mesaje, fotografii și filmulețe în care își luau adio. Minorii ar fi fost motivați să recurgă la gestul tragic de un joc online, numit și „jocul morții”. Acesta a apărut în Rusia și s-a răspândit rapid în spațiul virtual al statelor CSI, în special în Ucraina și Kazahstan. Acest joc sinistru ar fi provocat deja moartea a peste 100 de copii. Atunci când se înscriu în acest joc, participanții intră sub tutela unui administrator care le oferă diverse sarcini pe parcursul a 50 de zile. Tinerii trebuie să expedieze dovezi foto că au dus la bun sfârșit fiecare probă. La finalul celor 50 de zile, câștigi jocul prin sinucidere. Administratorii îi intimidează pe „jucători”, spunându-le că nu se pot ascunde, iar dacă nu îndeplinesc sarcinile vor avea de suferit familiile acestora. Guvernul de la Moscova a aprobat un proiect de lege care introduce răspunderea penală pentru instigarea minorilor la acțiuni periculoase pentru viață. Propagarea suicidului în rândul tinerilor 
pe rețelele de socializare a ajuns și în atenția Guvernului și Parlamentului de la Chișinău. Premierul Pavel Filip a declarat că sunt luate toate măsurile necesare pentru combaterea acestui fenomen și că soluții se caută deja de mai multe luni. Iar președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că subiectul a fost discutat cu deputații din Comisia de Securitate, care urmează să organizeze anumite dezbateri pentru a aborda problema cu instituțiile specializate. Șeful legislativului a menționat că în Parlament există un proiect, denumit „Big Brother”, care vine să prevină acest gen de abuzuri. Legea „Big Brother” reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
Rețelele de socializare, prieten sau dușman?
În calitate de utilizatori, copii și adolescenții pot fi expuși unor conținuturi care pot cauza traume psiho-emoționale sau îi pot determina la acțiuni dăunătoare. Copii sunt expuși cel mai mult riscului de acostare în scop sexual sau, mai grav, să recurgă la acțiuni de suicid. Ei încă sunt la vârsta când vor să exploateze totul și nu au dezvoltat mecanisme de apărare. Internetul te prinde și asta poate duce ușor la pierderea noțiunii timpului. Jocurile pe calculator nu ar trebui să acapareze tot timpul liber. Când renunță la somn sau își neglijează școala pentru a sta în fața calculatorului, copilul are o problemă. El se închide în sine, e tot mai singuratic și poate deveni depresiv. În aceste condiții părinții sunt îndemnați să stabilească reguli clare de utilizare a Internetului. Poate fi fixată o durată maximă de conexiune la Internet, de exemplu, o oră sau două pe zi. Calculatorul trebuie să fie amplasat într-un loc vizibil, de preferință în altă cameră, decât cea a copilului. Ar fi bine ca părinții să știe ce site-uri accesează copilul și ce face, de fapt, pe Internet. Unele pot fi restricționate, dar acest lucru trebuie combinat cu o explicație logică, deoarece orice lucru interzis este de două ori mai incitant. De asemenea, minorii trebuie învățați să nu intre în contact cu persoane străine și să nu divulge date personale celor pe care nu-i cunosc.
