Medicii de familie nu iau suficiente măsuri pentru a depista precoce cazurile de tuberculoză. Totodată, în instituțiile medicale de ftiziopneumologie şi secțiile de profil nu sunt planificate eficient stocurile de medicamente. Ministerul Sănătății a depistat aceste abateri în urma evaluării activității serviciului de ftiziopneumologie, din perioada 2013-2014.
Ministerul Sănătății a constat că mulți bolnavi sunt diagnosticați în continuare cu forme distructive ale tuberculozei. În municipiul Chişinău, rata acestor pacienți este de 40 la sută. O situație similară este atestată în raionul Cantemir, unde maladia a fost descoperită tardiv la 38 la sută dintre pacienți. Iar în municipiul Bălți acest indicator este de 38 la sută.
Investigația a scos la iveală şi un număr mare de decese premature, provocate de tuberculoză. Cele mai multe cazuri de acest fel, 50 la sută, au fost descoperite în raionul Edineț. În municipiile Bălți şi Chişinău această rată este de 45 de procente şi, respectiv, 29 de procente.
Ministerul Sănătății a mai ajuns la concluzia că medicii de familie şi ftiziopneumologi din spitale nu depun suficient efort pentru a diagnostica timpuriu bolnavii de tuberculoză. De asemenea, la nivelul asistenței medicale primare aceste cazuri nu sunt suficient monitorizate şi evaluate. În special, nu sunt supravegheați pacienții care au urmat tratament împotriva tuberculozei multidrog rezistentă.
Specialiştii au mai descoperit o planificare ineficientă a medicamentelor şi produselor para- farmaceutice. Din această cauză, în perioada 2013 – 2014, în secțiile de ftiziopneumologie au lipsit unele preparate medicamentoase. Un deficit de medicamente a fost descoperit şi în stocurile de rezervă, deoarece nu au fost evaluate corect necesitățile.
De asemenea, s-a constatat că la Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie au fost internați bolnavi cu patologie pulmonară non-tuberculoasă. Asta în condițiile în care instituția nu dispune de paturi destinate pentru aceşti pacienți. În alte spitale şi secții de profil specialiştii au constat spitalizări nejustificate a bolnavilor de tuberculoză.
La rândul lor, medicii de familie spun că iau măsurile necesare pentru a depista timpuriu cazurile de tuberculoză, dar trebuie să facă față unor obstacole greu de depăşit. În primul rând, mulți dintre bolnavii de tuberculoză sunt emigranți. Înainte de a pleca peste hotare, aceştia nu fac examene medicale profilactice şi revin deja bolnavi. Şi moldovenii care locuiesc în țară nu au grijă de sănătatea lor. Aceştia solicită ajutorul medicilor abia când starea de sănătate se înrăutățeşte. Cu aceste probleme se confruntă şi Claudia Mircos, medic de familie din satul Cioara, raionul Hânceşti.
„Oamenii nu au cultură medicală. S-au obişnuit ca pe vremuri să fie obligați să facă fluorografia plămânilor. Le spunem mereu pacienților noştri să efectueze examene profilactice de două ori pe an, dar nu suntem auziți. Avem pacienți care refuză să administreze tratamentul. Este vorba îndeosebi de foşti deținuți sau bătrâni. Nu reuşim să-i convingem nici după ce intervenim cu polițistul de sector. În plus, oamenii trebuie să se deplaseze tocmai până la spitalul raional din Hânceşti, pentru a face fluorografia. Instituția se află însă la o distanță de 65 de kilometri fața de satul Cioara şi mulți localnici nu-şi permit să se deplaseze până acolo. Unii nu au bani pentru transport sau nu se pot deplasa din cauza vârstei înaintate”, a declarat pentru e medicina.md Claudia Mircos.
În consecinţă, Ministerul Sănătăţii a delegat responsabili care, timp de şase luni, vor trebui să înlăture aceste probleme.
Anul trecut, la evidența medicilor se aflau aproape 3600 bolnavi de tuberculoză, cu 1000 mai puțini față de 2014. De asemenea, 406 pacienți au decedat în această perioadă.
