Intestinul și creierul comunică permanent, iar cercetările din ultimii ani arată că această legătură ar putea avea un rol important și în sănătatea mintală. Un nou studiu realizat de cercetători australieni aduce dovezi că depresia și mai multe afecțiuni ale sistemului digestiv au factori genetici comuni. Experții au analizat relația dintre depresie și patru categorii de boli fizice – cardiovasculare, metabolice, gastrointestinale și imunitare. Dintre acestea, afecțiunile gastrointestinale au prezentat cea mai puternică asociere genetică cu depresia. Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică Nature Genetics.
Ce este „axa intestin-creier”
Deși pare că intestinul și creierul sunt două sisteme complet separate, ele comunică permanent. Această legătură complexă este cunoscută sub numele de „axa intestin-creier”.
Informațiile circulă în ambele direcții, prin intermediul sistemului nervos, al hormonilor, al substanțelor produse de organism și al sistemului imunitar. Prin urmare, ceea ce se întâmplă la nivelul sistemului digestiv poate fi însoțit de modificări care se resimt și la nivelul stării generale.
Este și motivul pentru care stresul sau emoțiile puternice pot influența digestia. La fel, problemele digestive persistente pot fi asociate cu modificări ale stării de bine.
Noul studiu sugerează că această comunicare are și o componentă genetică.
Afecțiunile digestive, cea mai puternică asociere genetică
Pentru a înțelege mai bine legătura dintre depresie și bolile fizice, cercetătorii au analizat date genetice referitoare la tulburarea depresivă majoră și patru mari categorii de afecțiuni.
În cazul bolilor gastrointestinale, asocierea genetică cu depresia a fost mai puternică decât în cazul celorlalte categorii analizate.
Printre afecțiunile digestive luate în considerare s-au numărat sindromul intestinului iritabil, boala de reflux gastroesofagian, litiaza biliară și ulcerul peptic.
Cercetătorii au identificat variante genetice care apar în legătură atât cu depresia, cât și cu anumite afecțiuni fizice. Analiza arată că există o parte comună a predispoziției genetice pentru aceste probleme de sănătate.
Ce înseamnă „legătură genetică”
Termenul poate suna complicat, dar nu înseamnă că o persoană cu o anumită boală digestivă va dezvolta automat depresie.
Cercetătorii nu au demonstrat că o afecțiune intestinală provoacă depresie sau că depresia provoacă, la rândul ei, o boală digestivă.
Studiul arată mai degrabă că unele dintre mecanismele biologice și variantele genetice asociate celor două tipuri de afecțiuni se suprapun. Acest lucru îi poate ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine de ce depresia apare atât de frecvent împreună cu alte probleme de sănătate.
Potrivit cercetătorilor, cele trei categorii de boli care au prezentat asocieri genetice independente cu depresia au explicat împreună aproximativ 47% din heritabilitatea depresiei estimată pe baza variantelor genetice comune.
De ce contează sănătatea intestinală în depresie
Autorii studiului consideră că rezultatele susțin importanța axei intestin-creier în înțelegerea depresiei.
Damian Woodward, autorul principal al cercetării, spune că rezultatele arată necesitatea de a privi depresia dincolo de creier și de a ține cont și de sănătatea fizică a persoanei.
Intestinul conține o rețea complexă de celule nervoase și folosește numeroase substanțe de semnalizare pentru a comunica cu creierul. În același timp, sistemul digestiv interacționează permanent cu sistemul imunitar și cu microorganismele care trăiesc în intestin.
Toate aceste mecanisme fac ca relația dintre intestin și creier să fie una complexă, iar cercetătorii încearcă încă să stabilească exact cât de mult contribuie fiecare dintre ele la apariția și evoluția depresiei.
Depresia nu are o singură cauză
Rezultatele studiului nu schimbă faptul că depresia este o afecțiune complexă, în apariția căreia pot interveni numeroși factori genetici, biologici, psihologici și de mediu.
De aceea, descoperirea unei legături genetice între depresie și anumite boli digestive nu înseamnă că problemele intestinale reprezintă cauza depresiei.
În schimb, cercetarea oferă noi indicii despre mecanismele care ar putea face ca depresia și unele boli fizice să apară împreună.
Ce ar putea însemna pentru tratament
Cercetătorii speră ca o mai bună înțelegere a acestor mecanisme să ducă, în timp, la identificarea unor noi ținte pentru tratamentul depresiei și al bolilor asociate.
Una dintre direcțiile de cercetare este folosirea unor medicamente deja existente pentru alte afecțiuni, dacă se va demonstra că acestea pot acționa asupra unor mecanisme comune.
Deocamdată, însă, rezultatele reprezintă o etapă de cercetare și nu justifică recomandarea unor tratamente pentru depresie sau pentru problemele digestive pe baza acestui studiu.
Ceea ce devine tot mai clar este că sănătatea mintală și sănătatea fizică nu pot fi privite întotdeauna separat. Iar legătura dintre intestin și creier ar putea fi una dintre piesele importante pentru a înțelege mai bine de ce depresia apare frecvent alături de alte probleme de sănătate.
