O echipă formată din șapte medici ai Institutului de Neurologie și Neurochirurgie (INN) din Capitală a efectuat o intervenție chirurgicală, prin care au clipat (închis) PATRU anevrisme cerebrale, depistate la o femeie de 50 de ani, din satul Hârtop, raionul Cimișlia. Operația a durat patru ore și este o premieră națională și printre puținele cazuri descrise în literatura de specialitate internațională.
Pacienta Maria Casian a ajuns la spitalul raional la începutul lunii mai, cu dureri insuportabile de cap, grețuri, stări de vomă repetate, amețeli și fotofobie. Femeia spunea că durerile de cap erau precum loviturile de cuțit. Medicii de acolo i-au prescris tratament, după care i-au eliberat bilet de trimitere la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, pentru investigații specializate. Cea mai importantă dintre acestea fiind angiografia cerebrală.
Prin urmare, doctorii de la INN au constat că femeia are patru anevrisme cerebrale, localizate în ambele emisfere și artere cerebrale, cu erupție. Anevrismul cerebral reprezintă dilatația sau “umflătura” unei artere, care irigă creierul cu sânge. Două dintre anevrisme erau localizate pe artera cerebrală medie pe stânga, unul pe artera din dreapta și cel de-al patrulea – pe artera pericaloasa. Una dintre anevrisme s-a rupt, motiv pentru care a apărut cea mai severă formă de cefalee. Riscul de rupere a unei anevrisme crește, odată ce dimensiunea ei se mărește.
O consecință a ruperii vasului sanguin este hemoragia subarahnoiodiană (HSA), de care suferea Maria Casian. Complicațiile acesteia pot fi devastatoare, duc la accident vascular cerebral ce provoacă chiar decesul. Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt măsurate în grade, folosind scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, denumită HUNT și HESS.
Neurochirurgul Grigore Zapuhlîh a declarat pentru emedicina.md că operația, care a fost efectuată în data de 13 iunie, a durat patru ore, dar cliparea celor patru anevrisme a fost realizată în doar o oră. Și aceasta reprezintă un record pentru țara noastră, fapt ce se datorează vitezei de lucru a echipei de neurochirurgi. Medicul explică că siguranța și viteza rapidă a manoperei chirurgicale vine odată cu experiența, antrenamentele efectuate în laboratoarele internaționale morfologice, conlucrarea cu marii maeștri ai neurochirurgiei vasculare precum Yașargyl, Seifert, Hongo, Bertalanffy, Hernesniemi etc. ”De exemplu, prima operație de clipare a unui anevrism cerebral din cariera mea a durat, atenție, 12 ore. Tendința chirurgiei moderne este de a efectua intervențiile cât mai rapid și să fie cât mai puțin traumatizante pentru pacienți. Durata mare a operației vorbește despre nesiguranța și lipsa de experiență a chirurgului”.
Siguranța operațiilor efectuate la INN se datorează și procurării unui sistem de neuronavigație și a unui microscop de ultimă generație, care au permis localizarea rapidă a anevrismelor. ”De această dată, pacientei i s-a făcut anestezie generală, pe viitor însă astfel de intervenții vor fi efectuate în timp ce bolnavul va fi treaz (awake surgery) sau endovascular, sub anestezie locală”, a mai spus Zapuhlîh.
Acum, femeia se simte din ce în ce mai bine și le este foarte recunoscătoare medicilor pentru că au salvat-o de la moarte. ”Timp de jumătate de an am suportat durerea. Am avut încredere în medicii de la INN și că voi trece cu bine peste această boală și operație”, a mărturisit femeia de pe patul de spital.
Anevrismul intracranian face parte din lista bolilor ”silent killer – ucigașii silențioși”. Și asta deoarece, de obicei, anevrismul nu produce niciun simptom până în momentul când se rupe, complicația fiind adesea fatală. Ruptura acestora este cauzată de efortul fizic exagerat, conflictele de serviciu sau familiale, creșterea presiunii intracraniene provocată de tuse, defecație, act sexual, ș.a.
Printre principalii factori de risc pentru dezvoltarea unui anevrism cerebral sunt:
- Antecedentele familiale;
- Hipertensiunea arterială;
- Traumatismele cranio – cerebrale;
- Nivel crescut de colesterol în sânge;
- Obezitatea;
- Consumul de alcool, droguri, tutun;
- Iradierea dată de telefonul mobil etc.
Întrucât anevrismele cerebrale, în mare parte, nu prezintă simptome, dacă nu se rup, medicii le recomandă pacienților să facă o tomografie computerizată, în cazul în care apar brusc dureri de cap, la nivelul cefei, sensibilitate la lumină, leșin, crize epileptice și tulburări de vedere.
Anual, la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie sunt efectuate în mediu 50-60 de operații de clipare a anevrismelor cerebrale. Cei mai mulți pacienți cu anevrisme cerebrale au vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani.
