Consumul excesiv de antibiotice subminează în mod periculos eficacitatea acestora și crește riscul de rezistență antimicrobiană, care ar putea fi responsabilă pentru 10 milioane de decese, în întreaga lume, până în 2050. Avertizarea vine din partea reprezentanților filialei europene a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), informează AFP, preluat de Digi24.
„În timp ce RAM (rezistența antimicrobiană, care include antibioticele) este un fenomen natural, dezvoltarea și răspândirea superbacteriilor s-au accelerat prin utilizarea abuzivă a antimicrobienelor, ceea ce face ca infecțiile să fie mai greu de tratat eficient”, a deplâns într-un comunicat OMS Europa, care cuprinde 53 de țări și se întinde până în Asia Centrală.
„Toate țările din regiunea noastră au implementat reglementări ce vizează protejarea prețioaselor antibiotice de o utilizare abuzivă (…). Aplicarea acestor reglementări ar permite rezolvarea majorității problemelor privind folosirea abuzivă a antibioticelor”, a subliniat Robb Butler, directorul departamentului de Boli transmisibile din cadrul OMS Europa.
Organizația consideră că, fără o intervenție imediată, RAM ar putea cauza până la 10 milioane de decese pe an, până în 2050. Principala sursă de îngrijorare pentru autoritățile sanitare este prescripția incorectă.
Un studiu realizat în 14 țări din regiune, situate în Europa de Est și Asia Centrală, arată că motivele invocate pentru a justifica administrarea de antibiotice sunt, în 24% din cazuri, răceala comună, urmată de simptome gripale (16%), dureri în gât (21%) și tuse (18%).
„Această situație este îngrijorătoare, pentru că aceste simptome sunt adeseori cauzate de virusuri împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente”, a subliniat același comunicat.
În plus, conform studiului realizat în Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Muntenegru, Macedonia de Nord, Moldova, Tadjikistan, Turcia și Uzbekistan, o treime dintre cele 8.200 de persoane chestionate consumă antibiotice fără prescripție medicală.
În anumite țări, peste 40% dintre antibiotice sunt obținute fără rețetă medicală, un procent de cinci ori mai mare decât cel măsurat în Uniunea Europeană, conform unui studiu din 2022. Pentru OMS, un alt pericol al rezistenței la antibiotice este acela că exacerbează inegalitățile, întrucât persoanele cel mai puțin educate și cu cele mai mici venituri sunt cele care au cele mai proaste practici, potrivit studiului.
Studiul „arată în mod clar nevoia de educație și de conștientizare”, a insistat Robb Butler, potrivit AFP, citată de Agerpres. Rezistența la antibiotice poate fi „înrădăcinată în norme sociale și culturale învățate”, cum ar fi „să nu termini un tratament cu antibiotice pentru a păstra câteva pentru data viitoare când te îmbolnăvești” sau „să împarți un medicament cu o rudă sau un vecin bolnav”, a subliniat el.
În România, autoritățile iau în calcul posibilitatea ca antibioticele să fie eliberate mai greu, chiar și în regim de urgență.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a menționat de mai multe ori antibioticele administrate fără recomandare și nejustificat sunt un pericol. Potrivit ANSP, bacteriile patogene, care provoacă infecții și boli la animale și oameni, manifestă o rezistență alarmantă față de antibioticele incluse în protocoalele naționale, pentru terapia de primă intenție.
