Creștinii ortodocși au intrat, pe 23 februarie, în Postul Paștelui (Postul Mare), care a început după Duminica Lăsatului Sec de Brânză. Este cel mai lung și mai strict post din an, durează șapte săptămâni și se încheie în Sâmbăta Mare, 11 aprilie, pregătind credincioșii pentru sărbătoarea Învierii, celebrată duminică, 12 aprilie 2026. Pe durata acestei perioade, credincioșii renunță la carne și la produsele de origine animală, inclusiv ouă și lactate, cu excepția zilelor în care este permis consumul de pește.
Postul nu este o dietă
Postul Paștelui este, în primul rând, o perioadă de curățire sufletească și disciplină spirituală, prin rugăciune, spovedanie și fapte bune. Restricțiile alimentare au un rol simbolic și ascetic, nu unul estetic sau de slăbit.
Din perspectivă medicală, însă, aproximativ 40 de zile fără proteine animale pot reprezenta o schimbare semnificativă pentru organism. Ținut fără pregătire sau fără evaluarea stării de sănătate, postul poate genera dezechilibre nutriționale.
Ce riscuri pot apărea?
O alimentație dezechilibrată în perioada postului poate duce la:
- Deficit de proteine – edeme, căderea părului, unghii fragile, acnee, oboseală.
- Deficit de grăsimi sănătoase – dezechilibre hormonale (la femei și bărbați), stare depresivă, scăderea libidoului, dereglări de ciclu.
- Probleme digestive – arsuri gastrice sau agravarea gastritei și a sindromului de colon iritabil.
- Exces de carbohidrați – eliminarea proteinelor poate duce la foame constantă, gustări frecvente și creșteri bruște ale glicemiei.
Altfel spus, dacă nu este organizat corect, postul poate crea un dezechilibru nutrițional complet.
Cum poate fi ținut postul în mod sănătos?
Postul nu ar trebui început brusc și dus la extrem. Se recomandă:
- Creșterea aportului de proteine vegetale: leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre), soia, quinoa, dacă sunt bine tolerate.
- Menținerea grăsimilor sănătoase: uleiuri presate la rece, avocado, nuci, semințe.
- Alegerea carbohidraților complecși: cereale integrale, paste din grâu dur, pâine integrală.
- Hidratare adecvată și mese regulate.
În unele tradiții, fructele de mare sunt considerate „nici pește, nici carne” și pot aduce un aport proteic valoros, dacă sunt acceptate spiritual.
Cine nu ar trebui să țină post strict?
Postul sever nu este recomandat persoanelor cu:
- hipotiroidism sau alte afecțiuni tiroidiene,
- rezistență la insulină,
- sindromul ovarelor polichistice,
- diabet,
- anemie,
- afecțiuni gastrointestinale sau neurologice,
- femeilor însărcinate sau care alăptează,
- copiilor și adolescenților,
- seniorilor cu boli cronice.
În aceste situații, decizia trebuie discutată cu medicul și cu duhovnicul. Atât medicina, cât și religia recunosc că sănătatea este o prioritate.
Ce suplimente pot fi utile?
În perioada postului poate scădea aportul unor micronutrienți esențiali. Pot fi utile, la recomandarea medicului:
- Vitamina D + K2 – frecvent scăzută, mai ales în sezonul rece.
- Magneziu – pentru somn și echilibru nervos.
- Omega-3 (din surse vegetale sau marine).
- Vitamina B12 – esențială pentru sistemul nervos și formarea globulelor roșii.
- Zinc – pentru imunitate și echilibru hormonal.
Suplimentele nu înlocuiesc alimentația echilibrată și nu trebuie administrate „preventiv” fără analize, în special fierul sau dozele mari de vitamine.
Prioritar rămâne: o farfurie echilibrată, proteine vegetale suficiente, fibre și hidratare.
Recomandările Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP)
ANSP îndeamnă populația să adopte un regim alimentar divers și echilibrat.
Alegeți alimente minimal procesate:
- legume, verdețuri, fructe,
- cereale integrale,
- cartofi,
- leguminoase,
- nuci și semințe.
Evitați produsele ultraprocesate „de post”, gustări ambalate, margarină, pateuri vegetale, produse de patiserie, care pot conține cantități mari de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase.
Asigurați aportul nutrienților esențiali:
- Proteine complete – combinați cereale integrale cu leguminoase și nuci.
- Omega-3 – semințe de in, chia, nuci.
- Fier – leguminoase, semințe de dovleac, verdețuri (asociate cu vitamina C pentru absorbție mai bună).
- Calciu – susan, migdale, broccoli, produse fortificate.
- Vitamina D – expunere la soare 20 minute/zi, ciuperci expuse la UV, produse fortificate.
- Zinc – semințe de dovleac, nuci, cereale integrale.
- Iod – sare iodată.
- Seleniu – nuci braziliene, cereale integrale, semințe de floarea-soarelui.
Vitamina B12 nu se găsește natural în alimentele vegetale.
Postul strict, pe întreaga durată, nu este recomandat pentru gravide, femei care alăptează, copii, adolescenți, seniori sau persoane cu boli cronice.
Hidratarea și programul meselor
Se recomandă un consum zilnic de aproximativ de 2,2 litri lichide pentru femei și 2,9 litri pentru bărbați.
Lichidele pot proveni din apă, băuturi neîndulcite, supe, fructe și legume.
Evitați mesele rare (1–2/zi) sau prea frecvente (peste 5/zi) și mesele copioase de seară.
Adăugarea a 1–2 gustări echilibrate între mesele principale poate preveni foamea excesivă și creșterea în greutate.
Zile cu dezlegare la pește
În Postul Paștelui 2026, credincioșii ortodocși beneficiază de două zile speciale în care consumul de pește este permis, oferind astfel o mică pauză de la restricțiile alimentare. Prima zi cu dezlegare este 25 martie, de Buna Vestire, când este sărbătorită vestea primită de Fecioara Maria că va fi mama lui Hristos. A doua zi este 5 aprilie, de Duminica Floriilor, care marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim și pregătește credincioșii pentru Săptămâna Patimilor. Aceste momente îmbină respectarea spiritului postului cu celebrarea unor evenimente importante din calendarul bisericesc. Aceste momente oferă o pauză alimentară și un aport proteic valoros.
Postul Mare este o perioadă de reflecție și disciplină spirituală. Din perspectivă medicală, el trebuie abordat cu echilibru, informare și responsabilitate. Postul nu este o dietă și nici o metodă de slăbit. Un post ținut corect înseamnă grijă față de sănătate, atât a trupului, cât și a sufletului.
