Specialiștii din domeniul sănătății se așteaptă ca anul 2024 să aducă un nou val de inovații și schimbări în medicină, tratament și sănătatea publică. Noi tehnici de editare a genelor, testarea unui tratament bazat pe celule stem pentru boala Parkinson, imunoterapia pentru melanom, un vaccin împotriva HIV, dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială (AI) pentru cancerul pulmonar și triajul pacienților, se află printre principalele obiective în domeniul sănătății care vor avea probabil un impact deosebit asupra medicinei în anul care urmează, potrivit revistei prestigioasei reviste Nature, preluat de news.ro.
Începutul anului 2024 în domeniul medical se află în pragul unor progrese remarcabile și al unor transformări semnificative, spun experții în sănătate. Acest an promite să fie unul important, cu tendințe, inovații și provocări cheie care vor modela viitorul asistenței medicale și al medicinei și vor defini peisajul farmaceutic.
Prestigioasa revistă din domeniul medical Nature a intervievat 11 experți în sănătate care au estimat care sunt principalele inovații în medicină care vor fi testate în 2024.
Studiul Heart-1 este primul studiu global la om privind editarea in vivo a bazelor ADN și are potențialul de a demonstra dovada conceptului pentru abordările terapeutice de editare a bazelor care vizează gena PCSK9 pentru scăderea durabilă a colesterolului LDL – „lipoproteine cu densitate scăzută” sau „colesterolul rău”.
Aproximativ una din 300 de persoane se naște cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, o afecțiune genetică ce asociază nivele extrem de ridicate de LDL – colesterol – ceea ce face ca aceasta să fie una dintre cele mai frecvente boli genetice ereditare (moștenite).
Afecțiunea este cauzată de mutații în gena PCSK9, care codifică o proteină care descompune receptorii pentru lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL), un tip de colesterol. Deși statinele pot reduce riscul de boli cardiovasculare la acești pacienți, cei mai mulți dintre ei nu reușesc să atingă niveluri optime ale colesterolului LDL în urma unui tratament cronic.
VERVE-101 este un medicament experimental, in vivo, de editare a bazelor, conceput pentru a fi un tratament cu o singură administrare, care inactivează acțiunea PCSK9 în ficat pentru a scădea în mod durabil colesterolul LDL care determină boala.
Componentele VERVE-101 sunt un ARN mesager (ARNm) care codifică un editor de baze adenină, plus un ARN ghid, care sunt împachetate în cadrul unei nanoparticule lipidice și sunt administrate prin perfuzie intravenoasă, explică Amit Khera vicepreşedinte al departamentului de medicină genomică la Verve Therapeutics, cardiolog la unul dintre spitalele universitare Harvard (Spitalul Brigham and Women’s), din Statele Unite.
Rezultatele intermediare au fost prezentate în cadrul sesiunilor științifice din 2023 ale Asociației Americane a Inimii.
Inteligența artificială (AI) pentru diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar
Diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar salvează vieți. Deși aproape trei sferturi dintre cancerele pulmonare sunt diagnosticate târziu, în stadiul 3 sau 4, diagnosticarea timpurie în orice stadiu permite un tratament mai bun și mai eficient.
O radiografie toracică este cel mai adesea primul test care sugerează cancerul pulmonar și, dacă este urmată prompt de o tomografie computerizată (CT), poate avansa diagnosticul.
Un studiu randomizat de control în curs de desfășurare, efectuat pe 150.000 de pacienți din șase spitale din Marea Britanie, va testa dacă inteligența artificială (AI) aplicată la radiografiile toracice imediat după efectuarea acestora scurtează timpul până la efectuarea unei tomografii computerizate și timpul până la diagnosticare.
Echipa de cercetare a demonstrat anterior că raportarea imediată a radiografiilor toracice de către specialiști poate face o diferență substanțială, reducând aproape la jumătate timpul până la diagnosticare, de la 63 de zile la 32.
Pacienții trimiși din asistența medicală primară pentru radiografii toracice sunt incluși pentru analiza AI.
Echipa va finaliza recrutarea participanților în iulie 2024 și speră să obțină primele rezultatele în 2024, în ceea ce privește identificarea cancerului pulmonar mai devreme și reducerea timpului până la diagnosticare cu până la 50%.
Dacă studiul constată o îmbunătățire semnificativă a timpului de diagnosticare, va duce probabil la o schimbare imediată a standardului de îngrijire pentru a include AI în citirea radiografiilor toracice, spune David Baldwin medic pneumolog la Spitalele Universitare din Nottingham.
Un vaccin cu celule T pentru HIV
Scopul acestui studiu este de a evalua siguranța, reactogenitatea și imunogenitatea unui vaccin pentru prevenirea infecției cu virusul imunodeficienței umane (HIV).
Acest studiu de fază 1, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, multicentric, cuprinde adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, cu o stare generală de sănătate bună și fără HIV, care vor primi una dintre cele trei doze de vaccin sau placebo.
VIR-1388 este un vaccin cu vector viral pe bază de citomegalovirus (CMV) care induce răspunsuri puternice, unice și susținute ale celulelor T, ce ar putea preveni potențial dobândirea HIV.
Testele vin în urma unui studiu de validare a conceptului VIR-1111 care a demonstrat siguranța acestuia, deși fără un răspuns imunitar puternic; VIR-1388 este mai puțin atenuat decât VIR-1111 și experții cred că acesta ar putea fi mai imunogen.
Studiul este efectuat de către Rețeaua de testare a vaccinurilor pentru HIV în zece locații din Statele Unite și în două locații din Africa de Sud, cu sprijinul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA și al Fundației Bill & Melinda Gates.
Cercetătorii din acest studiu au administrat recent prima doză participanților.
Din perspectiva sănătății publice, existența unui vaccin împotriva HIV ar avea, în mod evident, un impact extraordinar, spune Carey Hwang, vicepreședintele senior și șeful departamentului de cercetare clinică la Vir Biotechnology din California, Statele Unite.
Acest studiu va compara aplicația cu versiunea standard, față în față, a terapiei, oferită de asistenții medicali.
Se speră ca rezultatele acestui studiu să stimuleze continuarea inovaţiei şi a cercetării în acest domeniu, care are putea schimba abordarea deficitului de tratament pentru o tulburare mintală comună la nivel global, spune, Atif Rahman profesor de psihiatrie infantilă și sănătate mintală globală la Universitatea din Liverpool, din Regatul Unit.
Celule stem pentru boala Parkinson
Majoritatea studiilor clinice pentru boala Parkinson studiază pacienți cu boala în stadiu avansat. Ca urmare, pacienții care se află într-o fază mult mai timpurie a bolii, care ar putea fi mai ușor de tratat, sunt adesea excluși din studii.
În studiul STEM-PD cercetătorii vor transplanta neuroni dopaminergici derivați din celule stem embrionare umane în creierul pacienților cu vârsta cuprinsă între 50 și 75 de ani care suferă de boala Parkinson în fază moderată.
Va fi pentru prima dată când o terapie cu celule stem embrionare umane este testată în boala Parkinson.
Primilor pacienți li s-au administrat doze în februarie 2023, iar echipa speră să aibă rezultate preliminare până la sfârșitul anului 2024, potrivit lui Malin Parmar, profesor la Fundația de celule stem din New York și cercetător în domeniul neurobiologiei dezvoltării și regenerării la Universitatea Lund, din Suedia.
Învățarea automată pentru triajul pacienților
Identificarea pacienților din departamentul de urgență care prezintă un risc ridicat sau scăzut la scurt timp după internare ar putea ajuta la luarea deciziilor pentru îngrijirea pacienților.
Au fost elaborate mai multe scoruri de risc clinic și sisteme pentru triajul pacienților, dar acestea sunt adesea neperformante în practica clinică, spun specialiștii.
În plus, majoritatea acestor scoruri de risc au fost validate doar din punct de vedere al diagnosticului într-o cohortă observațională, dar niciodată pentru impactul lor clinic real.
Într-un studiu retrospectiv recent realizat la Centrul Medical Universitar din Maastricht, a fost introdus un nou scor de risc clinic, RISKINDEX.
Acesta a folosit un model de inteligență artificială pentru a estima mortalitatea la 31 de zile a pacienților care au solicitat tratament la un departament de urgență.
Instrumentul a fost dezvoltat și evaluat în patru spitale olandeze, bazându-se pe date de la 266.327 de pacienți cu 7,1 milioane de rezultate de laborator disponibile.
RISKINDEX a fost mai performant decât specialiștii în medicină internă, dar încă nu se cunoaște în ce măsură aceste modele de AI au o valoare benefică atunci când sunt implementate în practica clinică.
MARS-ED este un studiu clinic pilot prospectiv multicentric, randomizat, de asistență în privința scorului de risc pentru medicii din departamentul de urgență.
Obiectivul este de a determina acuratețea diagnosticului, schimbările de politică și impactul clinic al RISKINDEX ca bază pentru realizarea unui studiu randomizat, multicentric, la scară largă. Recrutarea pentru acest studiu este aproape la jumătate, rezultatele fiind așteptate în 2024.
Dacă modelul de AI este validat, efectele sale ar putea include identificarea pacienților a căror stare de sănătate se va deteriora în ciuda examenului clinic, spune Steven Meex cercetător-șef al unității de chimie clinică generală și hematologie din cadrul Laboratorului central de diagnostic al Maastricht UMC+, din Ţările de Jos.
Imunoterapia pentru melanom
În ultimii ani, specialiștii au obținut rezultate de pionierat în domeniul inhibării neoadjuvante a punctelor de control.
În melanom, eficacitatea inhibării neoadjuvante a punctelor de control față de standardul actual de terapie adjuvantă trebuie confirmată într-un studiu de fază 3 înainte ca abordarea să poată fi considerată o opțiune standard pentru această populație de pacienți.
Studiul NADINA este unul internațional, de fază 3, care include 420 de pacienți din Australia, Europa și Statele Unite cu melanom cutanat în stadiul III sau melanom primar necunoscut.
Standardul actual pentru melanomul rezecabil în stadiul III este terapia adjuvantă anti-PD-1, care îmbunătățește supraviețuirea fără recidivă, dar o proporție considerabilă de pacienți prezintă o recidivă în anii de după rezecția terapeutică a ganglionilor limfatici și nu s-a constatat până în prezent niciun beneficiu în ceea ce privește supraviețuirea generală.
Acest studiu are ca scop compararea eficacității tratamentului cu ipilimumab neoadjuvant plus nivolumab cu cea a nivolumabului adjuvant în melanomul macroscopic în stadiul III.
Pacienții diagnosticați cu melanom în stadiu III recurent sau de novo, incluzând până la trei metastaze în tranzit, vor fi repartizați aleatoriu pentru a primi tratament neoadjuvant sau tratament adjuvant.
Pacienții din brațul experimental vor primi două cicluri de 80 mg de ipilimumab plus 240 mg de nivolumab și vor fi supuși unei disecții terapeutice a ganglionilor limfatici în săptămâna 6. În cazul unui răspuns parțial patologic sau al lipsei de răspuns, intervenția chirurgicală va fi urmată de tratament adjuvant cu nivolumab (11 cicluri) sau de tratament adjuvant cu dabrafenib plus trametinib (timp de 46 de săptămâni).
Pacienții din brațul de control standard vor fi supuși inițial extirpării ganglionilor limfatici, urmată de 12 cicluri de 480 mg de nivolumab.
Criteriul principal de evaluare va fi supraviețuirea fără evenimente, definită ca fiind timpul scurs de la randomizare până la progresia spre melanomul nerezecabil în stadiul III sau IV, melanomul recurent, un nou melanom primar sau decesul din cauza melanomului sau a tratamentului.
Echipa speră să observe un beneficiu în ceea ce privește supraviețuirea globală, care ar putea deveni o schimbare a practicii pentru tratamentul melanomului în stadiul III, spune dr. Christian Blank, de la Institutul Oncologic din Olanda și profesor la profesor de oncologie medicală la universitățile din Leiden, și din Regensburg, Germania.
Eficacitatea pe termen lung a vaccinului R21 împotriva malariei
O problemă majoră a vaccinurilor împotriva malariei și unul dintre motivele pentru care a fost nevoie de peste 100 de ani pentru a implementa un vaccin, o reprezintă necesitatea unui răspuns excepțional de ridicat al anticorpilor pentru ca vaccinul să funcționeze.
Patruzeci de vaccinuri au intrat în clinică cu același antigen proteic circumsporozoit și doar două dintre ele au demonstrat o eficacitate utilă: RTS,S și R21.
Eficacitatea vaccinului pentru RTS,S/ASO1 scade de la 55% la aproximativ 30% la 4 ani după vaccinare, astfel încât urmărirea pe termen lung este foarte importantă.
Cercetătorii se află la jumătatea unui studiu multicentric, randomizat, controlat, de fază 3, al vaccinului R21/Matrix-M împotriva malariei clinice la copiii africani.
Acesta include regimuri de vaccinare standard în funcție de vârstă și, de asemenea, regimuri de vaccinare sezonieră utilizate la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 36 de luni.
În fiecare grup, a fost administrată o doză de rapel (a patra) din același vaccin la 12 luni după a treia doză.
Urmărirea inițială va fi de 2 ani după a treia doză, cu o analiză primară după 12 luni. 2.400 de participanți sunt înscriși pentru a primi regimul standard de vaccinare în zonele endemice de malarie din Burkina Faso, Kenya și Tanzania.
Alți 2.400 de participanți vor fi înscriși pentru a primi regimul de vaccinare sezonieră în Burkina Faso și Mali.
Specialiștii crede că R21 va arăta o eficacitate mai bună decât RTS,S, în special mai târziu în cadrul studiului, deoarece vaccinul utilizează o nanoparticulă care are o densitate mult mai mare a antigenului pe suprafață.
Vaccinurile, cum ar fi vaccinul împotriva papilomavirusului uman, funcționează pe toată durata vieții datorită acestei caracteristici.
Acest studiu este finanțat de Institutul Serum din India, care s-a angajat să producă 100 de milioane de doze de vaccin la un cost de 3-4 dolari americani pe doză.
„Avem acum primele rezultate, iar în anii următori vom continua să publicăm analize suplimentare privind siguranța, imunogenitatea și eficacitatea vaccinului”, spune Adrian Hill, directorul Institutului Jenner și Lakshmi Mittal și profesor de medicina familiei și vaccinologie la Universitatea din Oxford, din Marea Britanie.
Conjugate anticorp-medicament (ADC) pentru metastazele cerebrale
Metastazele cerebrale reprezintă o problemă majoră în cazul cancerului de sân avansat, care afectează aproximativ jumătate dintre pacienții HER2-pozitivi.
DESTINY-Breast12 este un studiu deschis, multicentric, internațional, care evaluează eficacitatea și siguranța terapiei trastuzumab deruxtecan (Enhertu), un conjugat anticorp-medicament (ADC) care vizează HER2, la participantele cu sau fără metastaze cerebrale.
Pacienții au fost tratați anterior pentru cancer de sân HER2-pozitiv metastatic avansat care a progresat cu regimuri anterioare pe bază de anti-HER2 și nu au primit mai mult de două linii sau regimuri de tratament în mediul metastatic (cu excepţia tucatinib).
Activitatea intercraniană pentru acest tratament se bazează doar pe studii prospective foarte mici sau pe serii de cazuri prospective unice precum și pe o populație mixtă de pacienți cu metastaze cerebrale active și stabile în studiile DESTINY-Breast01, 02 și 03, care au arătat răspunsuri încurajatoare.
După întreruperea intervenției studiului, toți participanții vor fi supuși unei vizite de încheiere a tratamentului în termen de 7 zile de la întreruperea acestuia și vor fi urmăriți pentru evaluări de siguranță timp de 40 de zile.
Toți participanții vor fi urmăriți pentru starea de supraviețuire și durata tratamentului cu orice terapii ulterioare la fiecare 3 luni până la deces, retragerea consimțământului sau încheierea studiului.
Studiul este important nu numai pentru evaluarea medicamentului, ci și pentru înțelegerea activității intracraniene a ADC și va reprezenta cel mai mare număr de pacienți cu metastaze cerebrale tratați cu trastuzumab deruxtecan.
Există din ce în ce mai multe date care arată că mai multe ADC ar putea avea activitate intercraniană, în ciuda dimensiunii lor mari.
„Speranța mea este că studii precum acesta vor încuraja o mai mare includere a pacienților cu metastaze cerebrale în studiile clinice”, spune Nancy Lin, șef al diviziei de oncologia sânului, în Programul de cancer mamar metastatic, de la Institutul de cancer Dana-Farber din Boston, Statele Unite.
Depistarea prin CT a cancerului pulmonar
Cancerul pulmonar este principala cauză a deceselor cauzate de cancer în Uniunea Europeană (UE), ucigând 338.000 de persoane în fiecare an, potrivit estimărilor de specialitate.
Două studii controlate, randomizate, la scară largă, au arătat că depistarea cancerului pulmonar prin CT poate reduce mortalitatea prin cancer pulmonar.
Alte studii mai mici au arătat, de asemenea, rezultate comparabile. Cu toate acestea, este probabil ca punerea în aplicare a screeningului pentru cancerul pulmonar să fie limitată, lentă și de calitate variabilă, în parte din cauza faptului că scanările CT inițiale nu arată semne de cancer la nouă din zece persoane.
Un proiect finanțat de UE, 4-InTheLungRun va compara dacă screeningul la fiecare 2 ani este la fel de eficient în prevenirea deceselor cauzate de cancer ca și testele anuale la cei care nu prezintă anomalii la prima scanare.
Studiul va examina 26.000 de persoane din șase țări europene.
În cazul în care implementarea screeningului pentru cancerul pulmonar poate fi optimizată, se așteaptă ca multe persoane să beneficieze rapid de această tehnologie de screening de înaltă calitate, altele să se confrunte cu mai puține efecte nocive decât s-a anticipat anterior, iar costurile asistenței medicale să fie reduse.
