Farmaciștii care vor elibera antibiotice fără rețetă vor fi amendați mai dur. Mărimea amenzilor ar putea crește până la 7500 de lei. Autoritățile din domeniul sănătății au propus Ministerului Justiției să examineze posibilitatea modificării articolului 77 din Codul Contravențional, care prevede sancțiuni pentru abaterile comise în procesul de eliberare a medicamentelor. Informația a fost oferită pentru emedicina.md de către reprezentanții Ministerului Sănătății.
Mai exact, Ministerul Sănătății propune amendarea farmaciștilor cu 3000 de lei pentru eliberarea antibioticelor fără rețetă. În același timp, persoanele cu funcție de răspundere și cele juridice ar putea să se aleagă cu sancțiuni în sumă de 6000 de lei și, respectiv, 7500 de lei. În prezent, legea prevede pentru aceste abateri amenzi de cel mult 1500 de lei.
Prin urmare, Ministerul Justiției urmează să dea aviz propunerii de majorare a amenzilor. Teoretic, consideră responsabilii din domeniul sănătății, nu ar trebui să existe obstacole în acest sens. Dacă propunerile Ministerului Sănătății vor fi acceptate, acestea vor fi propuse Guvernului spre examinare și aprobare.
Între timp, farmaciile vor trebui să se obișnuiască să respecte regulile cu privire la prescrierea și eliberarea medicamentelor, inclusiv a antibioticelor. La începutul acestei săptămâni, Ministerul Sănătății a semnat un ordin prin care îi obligă pe farmaciști să păstreze rețetele timp de 30 de zile și să indice pe acestea denumirea comercială a preparatelor.
Potrivit reprezentanților ministerului Sănătății, anul trecut, 70 la sută dintre procesele verbale întocmite de către inspectorii farmaceutici au fost întocmite din cauza eliberării antibioticelor fără rețetă. Aceasta denotă faptul că antibioticele sunt administrate irațional, obicei care face infecția rezistentă la tratament. În ultimii ani, medicii se confruntă tot mai frecvent cu situații când antibioticele nu-și fac efectul. În asemenea situații, reabilitarea pacientului este anevoioasă și de lungă durată.
Noile prevederi oferă posibilitatea Inspectoratului Farmaceutic să verifice dacă antibioticele au fost eliberate în baza rețetei. Concomitent, autoritățile vor stabili dacă pacienții au fost informați despre denumirile comerciale existente pentru antibioticele solicitate.
„Anterior, în lipsa rețetelor, aveam posibilitatea să constatăm abaterile doar în momentul eliberării antibioticului. De asemenea, indicarea pe partea opusă a rețetei a denumirii comerciale ne va permite să constatăm dacă farmacia propune cele mai scumpe antibiotice, sau dacă pacientul optează pentru medicamentele mai costisitoare”, a explicat pentru emedicina.md Gabriela Jeleznîi, reprezentantul Inspectoratului Farmaceutic.
Ministerul Sănătății a constatat că farmaciștii obișnuiesc să propună cele mai scumpe antibiotice. Din această cauză, pacienții cu venituri mici fie nu cumpără medicamentele, fie abandonează tratamentul. Pe de altă parte, unele persoane consideră că antibioticele nu sunt calitative, dacă sunt mai ieftine. Responsabilii din sănătate speră ca noile prevederi să rezolve și această problemă. „Antibioticele cu aceeași substanță activă, fie că sunt scumpe sau ieftine, au același efect. Singura diferență este că au producători diferiți, de aceea și prețurile sunt altele. Pacientul are dreptul să decidă, în funcție de posibilitățile financiare, ce denumire comercială alege. Din păcate, până în prezent, acest drept a fost doar parțial respectat. Atunci când farmacistul propune cel mai scump preparat, riscul abandonării tratamentului este mare.”
Ministerul Sănătății atenționează că antibioticele sunt indicate doar pentru combaterea bolilor infecțioase provocate de bacterii. Maladiile declanșate de virusuri, cum ar fi gripa, chiar dacă sunt contagioase, sunt tratate cu preparate antivirale. Administrarea neadecvată a antibioticelor provoacă rezistența microorganismelor la aceste preparate. În consecință, tratamentele aplicate sunt ineficiente, fapt care pune în pericol viața bolnavilor.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, zece la sută dintre medicamentele utilizate de către pacienții din țara noastră reprezintă antibioticele. Rata de administrare a acestor preparate a crescut din 2011, de la 21,3 de doze zilnice la 1000 de locuitori, până la 22,8 de doze zilnice la 1000 de locuitori în 2013.
36% din volumul total de antibiotice administrate sunt preparatele din grupele Beta-lactamice şi Penicillinele. Totodată, în proporție de 38 la sută pacienții utilizează medicamentele din categoria Cefalosporinelor şi Quinolonelor.
