Tot mai puțini moldoveni în vârsta aptă de muncă mor, deoarece au acces la servicii medicale de calitate. Datorită acestor condiții, speranța de viață în țara noastră a crescut cu până la 77, 5 ani, mai mult cu cinci ani față de 1990. Realizările au fost obținute în urma cooperării dintre Republica Moldova și statele din Europa de Sud-Est în domeniul sănătății. Declarația a fost făcută de către directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Regiunea Europeană, Zsuzsanna Jakab, în cadrul forumului ministerial al Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est, care se desfășoară la Chișinău în perioada 3-4 aprilie.
Republica Moldova a reușit în decurs de 15 ani să reducă incidența mortalității infantile și materne. Astăzi avem înregistrate doar două cazuri de transmitere a infecției HIV de la mamă la făt. De asemenea, în scădere sunt cazurile noi de boli sexual transmisibile și tuberculoză. În același timp, mai mulți cetățeni au acces la servicii medicale de calitate și medicamente. Sunt rezultatele proiectelor implementate în țara noastră în comun cu statele din Europa de Sud Est.
„Incidența prin tuberculoză s-a redus în jumătate, în toate țările din Europa de Sud-Est. De asemenea, a scăzut semnificativ indicatorul mortalității premature, provocată de boli netransmisibile. Două decenii în urmă, în Europa de Sud Est, erau înregistrate 600 de decese la 100 de mii de populație. Deja în 2013, această rată era de 443. Republica Moldova a obținut rezultate foarte bune în special la capitolul diminuarea mortalității infantile, imunizarea populației și accesul la medicamente. De asemenea, de apreciat este faptul că Republica Moldova a reușit să reducă cu cinci la sută, în ultimii cinci ani, rata îmbolnăvirilor prin tuberculoză”, a declarat directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Regiunea Europeană, Zsuzsanna Jakab.
Acestea sunt doar o parte dintre progresele Republicii Moldova obținute datorită cooperării în cadrul Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est. Parteneriatul a permis inițierea și fortificarea activității de transplant în țara noastră.
„În cadrul rețelei am beneficiat de suportul necesar pentru a elabora baza legislativă care a permis lansarea activității de transplant. De asemenea, cooperarea ne-a ajutat să elaborăm, în conformitate cu cerințele europene, cadrul normativ în domeniul prevenirii și combaterii maladiilor netransmisibile și a afecțiunilor mintale”, a menționat ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan.
În cadrul cooperării în Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud Est, țara noastră a beneficiat de suport tehnic și financiar oferit de OMS și UE. Ca urmare, instituțiile medicale au fost dotate cu echipamente performante de diagnostic și tratament. Totodată, au fost întreprinse măsuri care au contribuit la depistarea timpurie a maladiilor netransmisibile. Un exemplu este programul de screening al cancerului mamar și de col uterin, desfășurat în ultimii ani.
„Cooperarea în cadrul rețelei ne oferă posibilitatea de a rezolva problemele prioritare de sănătate, de a face schimb de experiență, de a beneficia de asistență tehnică și financiară, pentru implementarea proiectelor în sănătate, de a monitoriza măsurile întreprinse. Aceasta contribuie, pe termen de lungă durată, la îmbunătățirea calității asistenței medicale și a sănătății”, a subliniat Ruxanda Glavan
Cu toate acestea, statele din Europa de Sud-Est, inclusiv Republica Moldova, trebuie să depună eforturi mai mari pentru a combate obezitatea și consumul de tutun. În această regiune, 20 la sută din populație este obeză. În același timp, 32 la sută dintre tinerii de peste 15 ani sunt fumători activi.
„Aceste două probleme trebuie urgent soluționate, pentru ca vor zădărnici eforturile noastre de a combate bolile netransmisibile, care provoacă multe decese. Rata mare de boli netransmisibile afectează economia unei țări. Pierderile reprezintă între 7 și 12 procente din Produsul Intern Brut. Pentru că, în primul rând, costurile pentru tratamentul bolilor cronice sunt foarte mari. În al doilea rând, scade productivitatea muncii, fapt care periclitează dezvoltarea economică”, a precizat Zsuzsanna Jakab.
Performanțele în domeniul sănătății au fost obținute de statele membre ale Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est în urma implementării obiectivelor Agendei ONU de dezvoltare 2020. La finalul forumului, va fi semnată o declarație comună, prin care țările își vor asuma noi angajamente.
La rândul său, ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, a menționat că: „Ne propunem, în următorii ani, să reducem și mai mult rata mortalității materne, a nou-născuților și a copiilor cu vârsta de până la cinci ani. Vom acționa în comun pentru a combate infecția HIV, tuberculoza și hepatitele virale. Și nu în ultimul rând, vom întreprinde în continuare măsuri pentru a preveni bolile cronice, consumul de alcool și droguri. În acest scop, prioritățile noastre sunt îmbunătățirea calității asistenței medicale, asigurarea accesului populației la servicii de sănătate reproductivă, medicamente și vaccinuri”.
Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est a fost instituită în 2001. Statele membre și-au asumat responsabilitatea să întreprindă măsuri comune pentru îmbunătățirea sănătății publice în spațiul est-european.Cooperarea în cadrul rețelei prevede implementarea documentelor europene, care reglementează măsurile de asigurare a calității și echității în domeniul sănătății.
Miniștrii Sănătății din statele din Europa de Sud-Est ale se întrunesc o dată la cinci ani. Forumul de la Chișinău este al patrulea de la fondarea rețelei.
