27 February 2024
mun. Chișinău

Moldova, bolnavă de inimă

care-for-your-heartBolile de inimă fură tot mai multe vieți și reprezintă cea mai comună problemă a lumii moderne, care ne împiedică să îmbătrânim sănătos și să avem o viață lungă. Iar țara noastră, din păcate, nu este o excepție. Maladiile cardiovasculare sunt în continuare o problemă majoră pentru Republica Moldova. Aceste afecțiuni se plasează constant, în ultimii zece ani, pe primul loc printre cauzele de deces ale populației și reprezintă în jur de 56-58 de procente din mortalitatea totală. Așa arată datele statistice oficiale, prezentate cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii și a Profilaxiei maladiilor cardiovasculare la copii, care este marcată, anual, în data de 29 septembrie.

Astfel, potrivit reprezentanților Departamentului de Pediatrie a Institutului Mamei și Copilului, bolile cardiovasculare la copii dețin un loc important în structura morbidității și mortalității din țara noastră. Aproximativ 500 de copii se nasc, anual, în Moldova, cu diverse maladii cardiovasculare. Ele scad considerabil durata, calitatea vieții copiilor și necesită suport medicamentos și psihologic, comportamental.

Potrivit medicilor, cele mai frecvente patologii cardiovasculare la copii sunt malformațiile cardiace congenitale, având o incidență, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății,  de 8 la 1000 nou-născuți vii. Astfel, ele ocupă 25-50 la sută din toate malformațiile congenitale, între 6 și 10 la sută din mortalitatea infantilă, până la 5 procente dintre decesele în prima săptămână de viață și 33 la sută dintre decesele înregistrate în perioada neonatală.

Una dintre cele mai eficiente metode de profilaxie a maladiilor cardiovasculare este suplimentarea cu acid folic. Studiile în domeniu au demonstrat că administrarea acidului folic înaintea concepției și în primele luni de sarcină reduce în jumătate riscul nașterii unor copii cu defecte de tub neural și malformații cardiace.

O altă problemă actuală în structura maladiilor cardiovasculare este hipertensiunea arterială, rădăcinile căreia trebuie căutate în copilărie și adolescență, atunci când se formează mecanismele neurohormonale de reglare a activității cardiovasculare, stabilesc stilul de viață și tipul de personalitate al individului.

Ina-Palii
Foto: Ina Palii

La nou-născut și la copilul mic, cauza principală a hipertensiunii arteriale este de origine congenitală renală sau cardiovasculară. “La preșcolari este mai frecventă hipertensiunea arterială secundară unor boli congenitale și dobândite. După vârsta de 10 ani, ponderea hipertensiunii arteriale primare crește, înregistrând cele mai mari valori la adolescenți, în special la cei care au o rudă de gradul I hipertensivă sau sunt supraponderali. Mecanismele de apariție a hipertensiunii rămân, deocamdată, neelucidate”, a declarat șeful, Departamentului de Pediatrie a Institutului Mamei și Copilului, Ina Palii.

Specialiștii mai spun că prevenirea patologiei cardiovasculare la adulți este bazată pe conceptul profilaxiei factorilor de risc. Întrucât copiii și adolescenții sunt atribuiți grupului de risc minor în maladiile cardiovasculare, se acordă puțină atenție evidențierii factorilor de risc la aceste grupe de vârstă. După cum au demonstrat multiple studii, rădăcinile maladiei hipertensive se află în perioada intrauterină și în copilărie, de aceea depistarea factorilor de risc și înlăturarea acestora, anume în copilărie, reprezintă o strategie corectă în profilaxia hipertensiunii arteriale.

Cum să ne protejăm inima

Mențineți-vă greutatea cât mai aproape de cea normală, iar dacă fumați, faceți tot ce vă stă în putință pentru a renunța. Reduceți din alimentație aportul de grăsimi animale saturate și de grăsimi hidrogenate, care ar putea crește atât nivelul colesterolului. De asemenea, este indicat să limitați consumul de alimente care au un conținut scăzut de substanțe nutritive, cât și alte alimente procesate, ele contribuind la apariția obezității.

Faceți sport în mod regulat, acest lucru ajută la menținerea în limite scăzute ale colesterolului rău și la creșterea colesterolului bun. Mâncați mai multe alimente cu un conținut ridicat de fibre și substanțe nutritive, dar care sa aibă calorii puține, cum ar  fi legume, fructe, cereale integrale.

Alegeți grăsimile de bună calitate din nuci și semințe, cum ar fi migdalele, nucile, semințele de floarea-soarelui și de dovleac, care conțin acizi grași omega 3 și vitaminele B. Căutați suplimente nutritive pe baza de vitaminele C și E și vitaminele B (în special B6, B12, B3 și acid folic). Încercați să vă controlați nivelul de stres, modul în care vă manifestați furia și frustrările și comunicați-vă sentimentele într-un mod pașnic. Încercați să aveți alături persoane cu care să vă înțelegeți bine și pe care să vă puteți baza.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *