Cercetătorii de la Universitatea din Sydney, Australia, în colaborare cu cei de la Universitatea Arctică din Norvegia, au descoperit o modalitate de administrare a insulinei pe cale orală, prin intermediul unei capsule sau chiar a unei ciocolate fără zahăr. Ideea a apărut după ce un medic geriatru dintr-o clinică la care lucrează cercetătorii era îngrijorat că persoanele vârstnice care își administrau insulină injectabilă puteau dobândi infecții. Noua formulă de insulină orală, ce urmează a fi testată pe oameni în 2025, va fi o alternativă la seringile, stilourile sau pompele de insulină.
Aproximativ 61 de milioane de persoane suferă de diabet în Europa, iar între 5 și 10% dintre acestea au diabet de tip 1, ceea ce înseamnă că trebuie să ia insulină zilnic pentru a-și controla nivelul de glucoză din sânge. Unele persoane care suferă de diabetul de tip 2, care este mai frecvent, trebuie, de asemenea, să ia insulină. Potrivit Federației Internaționale de Diabet, cele mai frecvente trei modalități de administrare a insulinei sunt: cu o seringă, un stilou de insulină sau o pompă de insulină.
Medicamentele ar putea ajunge în organism cu ajutorul unor „nanopurtători”
Cercetătorii de la Universitatea din Sydney, în colaborare cu Universitatea Arctică din Norvegia, au descoperit deja că este posibil ca medicamentele să fie transportate la ficat cu ajutorul unor nanopurtători.
„Am reușit să obținem o finanțare, pentru a analiza diferite metode de administrare a acestor medicamente, la nivelul celulelor unei populații îmbătrânite. Iar acest demers a implicat utilizarea nanomedicamentului. Așa că am început prin a folosi puncte cuantice, care erau de fapt niște materiale incredibil de grozave și uimitoare”, a declarat pentru Euronews Next medicul Nicholas Hunt, conferențiar la Universitatea din Sydney, citat de Digi24.
Punctele cuantice sunt mici particule semiconductoare cu dimensiuni de ordinul a câtorva nanometri.
„Când le-am folosit pentru prima dată, am văzut că puteam administra medicamente foarte eficient. Puteai controla cu precizie în ce parte a corpului se duceau. Nu aveau efecte în afara țintelor și erau cu adevărat specifice și eficiente”, a adăugat el.
Cum a apărut insulina orală
Ideea de a crea o formă orală de insulină a venit după ce un medic geriatru dintr-o clinică cu care lucrează cercetătorii și-a exprimat îngrijorarea cu privire la persoanele în vârstă care erau spitalizate și care aveau nevoie de injecții cu insulină – ceea ce le creștea riscul de infecții secundare.
„Bineînțeles, era doar un concept pe atunci. Ulterior a trebuit să demonstrăm că se poate administra efectiv insulină pe cale orală”, a spus Hunt.
Echipa a trebuit să dezvolte un polimer special conceput pentru a trece prin stomac și a fi absorbit în intestin, apoi să ajungă în cele din urmă direct la ficat.
Ei au conceput un polimer care a reacționat la glicemia pacientului și au analizat enzimele care descompun moleculele de zahăr.
„Dacă există o cantitate mare de glucoză în sânge, există o cantitate mare din aceste enzime, care descompun polimerul și apoi eliberează insulina”, a spus Hunt.
Ulterior, nanomaterialul poate fi eliminat rapid de către organism.
„Această modalitate de administrare a insulinei este mai precisă, deoarece distribuie insulina rapid în zonele din organism care au cea mai mare nevoie de ea. Atunci când luați insulina cu o seringă, aceasta este răspândită în tot corpul, unde poate provoca efecte secundare nedorite”, a declarat Peter McCourt de la Universitatea Arctică, într-un comunicat de presă.
Planificarea unor studii clinice viitoare
Au fost efectuate până în prezent teste pe șoareci, șobolani și babuini, iar echipa și-a publicat rezultatele în revista Nature Nanotechnology. Babuinii nu au vrut să ia o tabletă, așa că cercetătorii au încercat jeleuri fără zahăr și ciocolată fără zahăr, babuinii preferând ciocolata creată în laborator.
„Când am făcut studiul asupra babuinilor, l-am făcut într-un mod în care am imitat ceea ce s-ar face în faza I a unui studiu clinic. Deci, este vorba de aceeași doză de insulină care ar fi folosită, aceeași paradigmă experimentală”, a spus Hunt.
În prezent, accentul se pune pe următorul studiu clinic, cu speranța de a începe până la sfârșitul anului. Hunt spune că speră să efectueze testele ulterioare în 2026, ceea ce, dacă va fi o reușită, ar putea însemna încercarea de a obține aprobarea autorităților de reglementare cel mai devreme în 2028.
„Sperăm la un tratament pe care îl pot lua pe cale orală și ceva ce nu poate fi supradozat. care poate permite un control mai bun al glucozei pe parcursul întregii vieți”, a declarat Hunt, precizând că insulina ingerabilă nu trebuie să fie ținută la frigider și este totuși rentabilă.
