Alianța globală pentru vaccinuri și imunizare (GAVI) propune ministerului Sănătății din țara noastră, pentru doi ani, un lot gratuit de vaccinuri obligatorii împotriva virusului papiloma uman (HPV). Și asta pentru a preveni cancerul de col uterin, care omoară anual zeci de moldovence și nu numai. La rândul lor, reprezentanții ministerului spun că vor examina oferta GAVI și vor lua o decizie în acest sens. Ulterior, statul va trebui să cumpere dozele de vaccin, la preț redus, cu 200 de mii de euro pentru un lot.
Președintele Comisiei Obstetrică și Ginecologie a ministerului Sănătății și fondatorul Asociației profesionale patologia colului uterin și colposcopie, Iurie Dondiuc, a menționat pentru emedicina.md că ministerul Sănătății dorește să cumpere aceste preparate, dar nu înainte de a informa populația asupra importanței vaccinării. „Problema cancerului de col uterin nu trebuie pusă la îndoială. Incidența acestei boli este mare. Multe femei tinere, apte de muncă, mame sau viitoare mame mor răpuse de o maladie care poate fi prevenită. Ceva trebuie de făcut! Vaccinul trebuie administrat fetițelor, înainte de a începe viața sexuală. Ce-i drept, rezultatele bune în urma vaccinării vor fi resimțite peste 15 ani. Viețile a zeci de femei ar fi salvate. Campaniile antivaccinare sunt niște strategii greșite. Există experiența multor țări care a arătat că vaccinarea a scăpat de la moarte mulți oameni”, a menționat Iurie Dondiuc.
Totodată, vicedirectorul medical al Institutului Oncologic din Capitală, Sergiu Stepa, a precizat că, în țara noastră, cancerul de col uterin ocupă locul doi în rândul îmbolnăvirilor femeilor. „Din păcate, boala afectează preponderent femeile tinere, fertile, apte de a concepe copii. Maladia poate fi însă prevenită prin vaccinare. Le recomand mămicilor să-și ducă fetițele la medic să le vaccineze, să aibă încredere în vaccinuri, în doctori. Neîncrederea nu duce la nimic bun. Este adevărat, vaccinurile pot avea unele efecte adverse, dar acestea nu influențează negativ asupra organismului”, a adăugat Sergiu Stepa.
Potrivit statisticilor, în 2014, au fost depistate cu cancer de col uterin 305 femei, ceea ce reprezintă 16,5 cazuri la 100 de mii de locuitori. Anul trecut, s-a înregistrat o creștere a numărului îmbolnăvirilor, cifra ajungând la 290 de cazuri, ceea ce reprezintă 17,5 cazuri la 100 de mii de locuitori.
În ceea ce privește mortalitatea, acum doi ani, 280 de femei din țara noastră au fost răpuse de cancer de col uterin. Iar în 2015, boala a luat viața a 234 de femei, cu 46 mai puține decât în 2014.
Medicul Sergiu Stepa explică această scădere prin screeningul colului uterin sau diagnosticarea precoce, datorită căruia este posibilă prevenirea și depistarea la timp a cancerului cervical. Vaccinarea ar reduce și mai mult incidența bolii. Mai mult, orice femeie trebuie să meargă anual la ginecolog și să își facă testul Papanicolau, în urma căruia pot fi detectate celulele anormale ale colului uterin. Screeningul trebuie efectuat o dată la trei ani. Procedura este gratuită și este acoperită integral din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Prin intermediul acesteia pot fi prevenite până la 80% dintre cazurile de cancer cervical. O altă metodă este vaccinarea împotriva infecției, care provoacă această maladie gravă.
Solicitate de emedicina.md, unele mame spun, pe de o parte, că sunt gata să facă orice pentru a-și proteja copiii de boli. Pe de altă parte, ele reiterează că nu au încredere în calitatea vaccinurilor, motiv pentru care nu pot fi obligate să le administreze copiilor.
Viorica Istrati este mama a două fete cu vârste de 8 și 15 ani. Potrivit femeii: ”Nu sunt suficient de informată cu privire la acest subiect, dar am auzit că există un vaccin care ar putea preveni cancerul de col uterin. Eu aș face orice ca să îmi protejez fetele, dar nu știu cât de eficient poate fi un asemenea preparat. Sunt un pic sceptică, trebuie să consult mai mulți medici. Știu că, de multe ori, companiile care produc medicamente inventează diferite probleme pentru a-și vinde vaccinurile. Nu știu dacă vaccinul trebuie să fie obligatoriu, poate ar fi mai bine ca fiecare părinte să se informeze suficient, să consulte medici și să ia decizia singur pentru copiii săi.”
Și Constanţa Madan este mama a două fetițe de 4 și 7 ani. Ea este categoric împotriva apariției a încă un vaccin obligatoriu. „Nu am încredere în vaccinuri, mai ales că fetița cea mică a avut și unele complicații în primele luni după administrarea lor. I-au fost puse toate vaccinurile obligatorii, pentru că așa se cere la policlinică, grădiniță, școală, dar n-aș vrea să mai fie unul obligatoriu, că și așa îmi par prea multe și inutile. Am citit undeva că acest vaccin, care chipurile este contra cancerului de col uterin, poate produce sterilitate și afecta viața sexuală. Nu vreau să le pun sănătatea copiilor mei în pericol”.
Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt provocate de infecții cu tulpini ale virusului HPV. Acesta determină apariția negilor genitali și anomalii celulare la nivelul colului uterin.
Virusul afectează numai persoanele de sex feminin, bărbații sunt doar purtători. Boala se poate transmite pe cale sexuală, fără ca partenerii să aibă habar de existența acesteia, și nu numai. Este suficient ca partenerii să intre în contact cu zona genitală, motiv pentru care nici prezervativul nu protejează zonele expuse.
Ca și majoritatea tipurilor de cancer, această maladie nu dă inițial niciun fel de simptom. Adesea, primele semne care apar și duc femeia la medic sunt manifestări târzii ale bolii și deja maladia este într-un stadiu avansat.
Printre simptomele acestei afecțiuni se numără durerile în timpul contactului sexual sau sângerările, durerile pelvine nespecifice, scurgerile alb-gălbui, dificultăți la urinat sau constipație.
Cancerul de col uterin poate fi tratat, dacă este descoperit într-un stadiu incipient.
Moldova a beneficiat în 2010 de o donație de peste 20 de mii de doze de vaccin împotriva HPV. Aceste vaccinuri au fost însă retrase de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), din cauza calității nesatisfăcătoare a preparatelor. Atunci au fost vaccinate aproximativ șapte mii de fete cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani.
